Un mic producător de lactate din Arad: În ultimii doi ani retailerii mari merg pe local şi ultralocal, văd potenţial în a colabora cu artizanii. Am văzut modelul acesta în Franţa acum un deceniu

♦ Ferma Wagner are un model de business integrat, având cultură mare, producţie de lapte şi procesare.

Întâi a fost pariul pe mărci interna­ţionale. În anii 2007-2008, când Româ­nia abia adera la UE, consumatorul îşi dorea produse străine, pe care le asocia cu o calitate superioară.

Apoi, după un deceniu şi chiar mai bine, a venit „moda“ „made in Ro­mania“. Oamenii au început să caute la raft bunuri făurite local, des­coperind că acestea sunt cel puţin la fel de bine realizate şi de gustoase (în cazul alimentelor) precum cele inter­na­ţionale. Retailerii au început şi ei să vorbească despre acest subiect.

Şi mai recent, există o nouă schim­bare de direcţie în retailul alimentar: brandurile şi comercianţii pariază pe local şi ultralocal pe măsură ce consumatorii vor să cumpere produse plămădite lângă casă.

„În ultimii doi ani am remarcat că retailerii mari merg mai mult pe localizare şi regionalizare. Cred că văd potenţial în a colabora cu producătorii şi artizanii locali, la nivel local. Oa­me­nii caută să mănânce sănătos, caută lanţul scurt de aprovizionare, adică alimente proaspete, cu termen scurt de garanţie. Şi cred că pe viitor lucrul ăsta va fi şi mai căutat. Piaţa asta se va dezvolta şi mai mult“, spune Virgil Andru, cofondatorul Fermei Wagner din Arad.

 

La ceva ani distanţă

Astfel, România merge după modelul din Occident. „Am văzut prima dată acest model de lucru în Franţa, în Normandia, acum 9-10 ani. M-am întors cu ideea, dar atunci nu m-a bagat nimeni în seamă. În ultimii ani însă, lucrurile s-au schimbat. Iar tendinţa se va accentua, cred eu, pentru că oamenii pun mai mare accent pe ce mănâncă.“

Ferma Wagner a fost fondată în 2009. Virgil Andru şi soţia sa au ter­mi­nat medicina veterinară la Timişoara, însă amândoi sunt din Arad, aşa că s-au întors acasă şi au tot dezvoltat această afacere. „Am plecat cu gândul să revenim. Noi am fost pasionaţi de animale mari şi am considerat că putem aduce valoarea adăugată mergând în direcţia aceasta. Am optat pentru creşterea vacilor de lapte şi pentru producţie şi procesare.“

Bazele fermei au fost puse de părinţii săi, însă el şi soţia au fost implicaţi încă din timpul studiilor. În weekenduri veneau acasă şi lucrau.

„Părinţii mei au pornit afacerea la nivel mic, mai grabă la nivel de hobby. Apoi am preluat noi, şi de la 18 capete am ajuns la 200. Pe viitor ne dorim mai degrabă să creştem în profunzime - să îmbunătăţim sistemele de lucru, să îmbunătăţim eficienţa cu care muncim, să automatizăm şi să robotizăm mai mult. Ţinta nu e să creştem numărul de capete.“

 

Despre produse

După calculele lui, un număr de 150-180 de vaci de muls dau până în 6.000 l de lapte pe zi. „Dacă reuşim să şi procesăm această cantitate, consider că mi-am atins un prim obiectiv.“

În 3-5 ani îşi doreşte să ajungă să producă, dar să şi proceseze această cantitate. Astăzi, volumele sunt de circa trei ori mai mici.

„E o cantitate care ne-ar oferi stabilitate. Noi nu vrem să scalăm mai mult, altfel am intra în zona de produse de serie, care stau la raft 30 de zile sau chiar mai mult.“

Ca mic producător, crede că dezvoltarea trebuie făcută pas cu pas. Ţinta sa e să fie ancorat bine în regiune – să acopere Arad, Oradea, Timişoara şi Cluj.

„Dacă vrem să păstrăm produsele fresh, cu termen de valabilitate scurt, nu putem livra la platformă, ci în fiecare magazin. Pentru că nu adăugăm conservanţi, produsele noastre au 12-14 zile termen de valabilitate. Caşcavalul face excepţie.“

Din portofoliul Fermei Wagner cele mai căutate sunt kefirul pe partea de acidofile şi telemeaua proaspătă în segmentul de brânzeturi. E o telemea foarte uşor sărată şi atunci nu are un termen de valabilitate mai mare de 14 zile. În total, sunt 14 produse în portofoliu astăzi.

„Există trei verigi interdependente – producţia, procesarea şi comercializarea. Dacă una dintre ele nu funcţionează, îţi dă peste cap tot sistemul.“

 

Ce urmează?

Apropo de dezvoltare, Andru Virgil mai vede loc şi pe alte direcţii - un magazin la poarta fermei, dar şi achiziţia de tăuraşi. Şi, probabil, produsele din carne ar veni ca o completare pentru lactate. Acestea sunt însă la momentul actual doar planuri în minte. În viitorul apropiat, ţinta e dezvoltarea fabricii.

„Abia după ce vom face asta ne putem gândi la alte direcţii.“

Istoric, cele mai dificile perioade au fost cele de dinainte de începerea procesării, deoarece antreprenorii nu puteau valorifica laptele la un preţ decent printr-o vânzare directă la către alte fabrici.

„Nu primeam un preţ care să ne permită să ne dezvoltăm. De aceea am decis să facem noi procesare, iar asta ne-a asigurat cash flow şi echilibru.“

Amplasarea în Arad reprezintă atât un dezavantaj, cât şi un avantaj. „E un dezavantaj deoarece fermierii din zona de vest - din Arad, Timiş - au avut cam cele mai mici preţuri la laptele materie primă din cauza graniţei cu Ungaria. Se importă mult lapte din Ungaria, mai ales lapte spot, şi drept urmare preţurile pe care fermierii din zona aceasta le primesc sunt mai mici comparativ cu cele oferite fermierilor din alte regiuni ale ţării. Totuşi, noi am încercat să transformăm acest dezavantaj în avantaj prin procesare.“

 

Prezentul, cel mai bun moment

Procesând, antreprenorii au încercat să creeze un ecosistem integrat - de la lucerna de pe câmp la iaurtul din frigider. „Oamenii din regiune au putere de cumpărare mai mare şi vor să mănânce mai sănătos. Aşadar, e potenţial pentru produsele noastre.“

În aceste condiţii, prezentul e cel mai bun moment. „Faptul că suntem în unele lanţuri mari de magazine ne ajută foarte mult, ne asigură vizibilitate. Marile magazine au rulaje mari, iar tu ca furnizor nu ai probleme cu plata. Plus că au sisteme bine puse la punct, aşa că totul e predictibil. Nu lucrăm la întâmplare, ştim cam ce trebuie să producem pentru ei. Iar ei ştiu cam ce pot să vândă. Până acum, retailerii au venit către noi.“

Astăzi, comerţul modern contribuie cam cu 30-35% la business. Diferenţa merge către HoReCa şi magazinele mici, care sunt şi ele două canale importante.

„Noi cu magazine mici am început şi cu ele ne-am dezvoltat, aşa că vrem să continuăm colaborarea“, conchide antreprenorul.

El a fost prezent în cadrul emisiunii Arad, hub-ul de business de la poarta vestului, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.