Alexandru Matieş, proprietarul Morile Matieş şi Doctor Plant, un antreprenor care a investit în producţie agricolă şi procesare, despre relaţia cu marile reţele: Am uzat multe perechi de pantofi prin Bucureşti până să reuşim să ne listăm timid, pe alocuri. E dezarmant

♦ Compania Agritehnica Mara lucrează circa 200 de hectare de teren agricol şi deţine, de asemenea, o moară de grâu, una de porumb, o fabrică de paste făinoase şi, de mai puţină vreme, un business în zona de fitofarmacie ♦ Brandul folosit pe produsele alimentare este Morile Matieş, iar la fitofarmacie este Doctor Plant ♦ Firma Agritehnica Mara a închis anul trecut cu afaceri de 5,5 mil. lei, plus 30%.

Alexandru Matieş a studiat agronomia, are şi un master şi un doctorat în domeniu, iar acum circa un deceniu a preluat con­ducerea grupului Agritehnica Mara din Maramureş, ale cărui baze au fost puse de părinţii săi.

„Am dezvoltat acest business în Maramureş din mai multe motive, dar primul dintre ele e acela că aici este acasă. Dezvoltăm o afacere în agricultură şi în industria alimentară şi consider că este important să fie cât mai localizată această dezvoltare pentru ca să existe un impact pozitiv în comunitate.“

Compania a fost fondată în 1993 de familia Matieş, iar în urmă cu zece ani a fost făcut transferul către cea de-a doua generaţie.

„Am urmat cursurile Facultăţii de agronomie din Cluj, după care am absolvit un masterat şi un doctorat. Ulterior, a avut loc transferul între generaţii şi am preluat businessul integral.“

Abia după ce a intrat în pâine a realizat care sunt provocările, spune el.

 

Particularităţile businessului

În domeniul acesta trebuie să ştii agronomie, dar să fii şi un bun manager, să interacţionezi bine cu echipa pe care o ai şi cu colaboratorii. Totodată, trebuie să ai relaţii sănătoase cu clienţii şi furnizorii şi trebuie să reuşeşti să investeşti, dar foarte bine drămuit, astfel încât investiţiile să nu limiteze bunul mers al lucrurilor.

„În agricultură, modelul de business e diferit faţă cel din alte sectoare – investeşti pe parcursul anului şi recoltezi o singură dată. E şi un avantaj, şi un dezavantaj. Fiind activ în domeniul acesta, devii mai credin­cios, te apropii mai mult de Dumnezeu. Spre exemplu, în zona noastră, anul 2026 este unul secetos.“

Agritehnica Mara lucrează circa 200 de hectare de teren - unele sunt în proprietate, altele în arendă. „În ceea ce ne priveşte, am conştientizat în ultimii ani faptul că a scăzut eficienţa la cultura de grâu. Rapiţa, pe de altă parte, e mai profitabilă. Doar că la rapiţă nu avem procesare în România, nu reuşim să acoperim cu fabricile pe care le avem toată cantitatea de materie primă produsă. La grâu, spre comparaţie, avem capacitate suficientă de procesare.“

El crede că ar trebui ca pe viitor să se meargă în paralel cu ambele culturi, dar să se şi crească eficienţa la grâu, să se şi investească şi în capacităţi de procesare locală. E important să existe o rotaţie a culturilor, altfel apar alte probleme.

 

Etapele dezvoltării

„Când au fost puse bazele businessului nostru de familie, primul pas a fost agricultura. Apoi au venit moara de grâu şi moara de porumb, pentru ca ulterior să dezvoltăm o fabrică de paste făinoase cu o capacitate de peste 500 kg pe oră.“ Moara de grâu are o capacitate de 60 de tone pe zi, iar cea de porumb de 50 de tone pe zi.

Mai recent, Alexandru Matieş a investit şi în zona de fitofarmacie.

„Pentru procesare, noi folosim doar porumb sticlos şi semisticlos. Doar că nu aveam cantităţi suficiente din propriile recolte, aşa că am început să achiziţionăm din proximitate. Avem noi spaţii de stocare, silozuri şi uscător de cereale.“

Făcând aceste achiziţii, a realizat cât de importantă e materia primă şi a decis să le furnizeze partenerilor seminţele şi cele necesare - îngrăşăminte, pesticide etc. Aşa a apărut fitofarmacia Doctor Plant.

„Mai departe, din acest porumb realizăm păsat, amidon de porum şi făină furajeră. Totodată, am extins lanţul de procesare cu o linie de furaje granulate. Am dezvoltat businessul şi pe orizontală şi pe verticală.“

Cronologic, începând cu fabrica de paste făinoase, toate investiţiile care au urmat au fost făcute în mandatul său. Când a venit în firmă, producţia proprie acoperea necesarul morii de porumb. Dar pentru că a dezvoltat vânzările, a avut nevoie de mai multă materie primă.

„Toate investiţiile au venit organic.“

 

Unde se vând?

Produsele companiei sunt, de puţină vreme, în hipermarketurile Carrefour. Ele pot fi găsite şi în câteva magazine Profi, în special din Transilvania. Iar o parte din gamă există în Auchan. Brandul folosit este Morile Matieş.

„Nu reuşim să vindem pe câtă capacitate avem. Putem să producem mult mai mult decât o facem astăzi. Dacă am acoperi măcar 70-80% din capacitatea morii de porumb şi a fabricii de paste făinoase, am putea să eficientizăm întregul business. Am uzat multe perechi de pantofi prin Bucureşti până să reuşim să ne listăm timid, pe alocuri. E extrem de dezarmant.“

Alexandru Matieş mai spune că nu a mers la discuţii cu retailerii din poziţia de producător român care vrea să primească vreun avantaj. A lucrat întâi în bucătăria internă pentru a avea produse de calitate şi, totodată, competitive din toate punctele de vedere, inclusiv la nivel de ambalaje.

„Ce facem noi se poate compara cu producţia oricărei fabrici din Europa. Pe de altă parte, nu e important doar să te listezi. E important şi să fii poziţionat corect la raft. După aceste încercări noi suntem dezarmaţi, colaborarea nu e neapărat extrem de deschisă.“

 

Ce soluţii există?

A mers în paralel şi către comerţul tradiţional, dar nu există termen de comparaţie ca forţă şi vânzări.

„Tocmai de aceea ne dorim colaborări sănătoase cu supermarketurile. Noi avem o capacitate relativ mare de producţie şi avem costuri fixe mari. E important să fim eficienţi.“

Crede că ar fi utile nişte întâlniri de lucru între reprezentanţii marilor reţele şi producători/ procesatori. Îşi imagineză nişte întâlniri-maraton pe judeţe.

„Cred că ar fi productive. Producătorii ar putea să vină cu mostrele acolo şi să le prezinte. Similar, cred că şi fondurile europene şi cele guvernamentale ar fi mai bine absorbite de noi, procesatorii şi producătorii, dacă autorităţile ar trimite delegaţii care să viziteze fabricile existente din fiecare judeţ“, conchide el.

Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Baia Mare, locul unde tradiţia întâlneşte antreprenoriatul, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.