Braşov te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Daniela Graura, Casa Terra: Avem un restaurant, o firmă de catering şi recent am cumpărat o casă istorică pe care vrem să o restaurăm şi să o introducem în circuit

♦ În fiecare marţi de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „inima ţării“ vin să povestească în emisiunea Braşov te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.

Daniela Graura a intrat în antreprenoriat când avea 23 de ani. Lucrase anterior doar nouă luni, iar apoi a făcut un salt către necun­oscut. A început cu producţia alimentară, pentru ca apoi să îşi dezvolte businessul în zona de ospitalitate.

„Sunt activă în antreprenoriat - în in­dus­tria alimentară şi în ospitalitate - de 28 de ani. Primul meu pas a fost înspre producţia de hrană. Am fost mai întâi fermier. Ospi­talitatea a venit apoi, a fost cumva direcţia firească de mers. Mi s-a părut că în dome­niu poţi să creezi şi să păstrezi o relaţie directă cu clienţii, aşa că am deschis un restaurant, iar apoi serviciul de cate­ring“, spune ea.

Businessul l-a por­nit în Făgăraş, judeţul Braşov, pentru că locu­ieşte aici. Familia ei e de şapte generaţii în judeţul Braşov. Aşadar, nu i-a trecut niciodată prin minte să plece pe undeva definitiv.

„Câteva călătorii în Europa în pri­mii ani m-au ajutat să înţeleg că Braşovul are resurse şi are o direcţie. Am călătorit pen­tru că am vrut să înţeleg cum funcţio­nează ospitalitatea, cum faci ca lucrurile să fie coerente, cum te responsabilizezi de tot parcursul. A fost o lecţie. Iar apoi am des­chis un restaurant în Făgăraş.“

Astăzi, sub umbrela Casa Terra există restaurantul cu acelaşi nume ca formă de comunicare şi de activitate de bază, însă antreprenoarea a dezvoltat la scurtă vreme de la deschiderea localu­lui şi un serviciu de catering, asta pe lângă atelierul de producţie de alimente naturale tradi­ţio­nale, realizate din resursele din zonă.

 

Lumea caută evenimente altfel

„Facem, printre altele, catering de evenimente. De cele mai multe ori, e vorba de evenimente organizate în spaţii necon­venţionale, pentru că există atât de mult patrimoniu, dar şi foarte mulţi oameni care au investit şi găzduiesc evenimente, fie private, fie corporate, în spaţii restaurate. Spre exemplu, de 16 ani, avem colaborare exclusivă cu Castelul Bran. Totuşi, acesta e doar un exemplu. Recent m-am întors de la Viscri şi urmează să plecăm la Meşendorf.“ Despre catering, Daniela Graura spune că nu este un business sezonier, mai exact circa 60-65% din parcursul unui an îl are ocupat cu evenimente mai mici sau mai mari. Sunt însă perioade în care firma are şi două-trei evenimente într-o zi.

„Suntem o echipă mare, pentru că o ase­menea activitate înseamnă pregătiri.“ Sunt 20 de oameni permanenţi şi până la 32 de cola­bo­ratori. „Anul acesta am simţit pentru pri­ma dată că suntem foarte bine în forma actu­ală şi putem să facem faţă tuturor pro­vocări­lor şi tuturor evenimentelor. Avem în echipă oameni cu care lucrăm de 24-25 de ani, dar şi alţii care ne sunt alături de 8-10 ani, iar asta ne ajută. Putem să prestăm acest serviciu atât pentru evenimente de doar două persoane, dar şi pentru unele de 1.500 de persoane.“

Uitându-se în urmă, realizează că atunci când a intrat ea în acest domeniu, piaţa de catering era mult limitată. „Nu e neapărat un merit al nostru că lucrurile s-au dezvoltat. România s-a adaptat tendinţelor, oamenii au ales spaţii diferite, neconvenţio­nale şi au propus experienţe. Oaspeţii sunt şi ei dornici de a încerca lucruri noi.“

 

Un nou pariu

Tocmai de aceea, antreprenoarea a cumpărat în 2024 o casă cu istorie bogată, amplasată în Făgăraş. Acum discută cu ar­hi­tecţi şi specialişti pentru ca în timp aceas­ta să devină un spaţiu care să spună poveşti din oraş, poveşti ale unor familii din Făgă­raş. Aşadar, urmează să fie reintrodusă în circuitul turistic.

„Am convingerea că Braşovul este per­la turismului românesc. Cred că sunt avan­taje pe care zona le are şi care n-au de­pins de noi, cum ar fi aşezarea geografică - fap­tul că suntem la distanţe egale de toate col­ţurile ţării, patrimoniul, natura generoa­să. Turismul a fost aşadar o direcţie evidentă.“

Pe de altă parte şi oamenii au pus umă­rul la această creştere, dezvoltând hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele.

„Pentru o dezvoltare mai armonioasă e nevoie de o strategie durabilă, sustenabilă, la construcţia căreia să punem umărul toţi - antreprenori, oameni din guvernanţa loca­lă, ONG-uri. O organizaţie de manage­ment al destinaţiei (OMD) ar putea aşeza într-o strategie resursele şi perspectiva“, spune Daniela Graura. Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii Braşov te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

Daniela Graura a intrat în antrepre­noriat acum circa trei decenii şi a văzut şi trăit astfel evoluţia economiei şi a turismu­lui românesc. De ce a ales antreprenoriatul?

„Cred că iniţial am confundat, dacă vrei, într-o notă de maximă sinceritate, antreprenoriatul cu starea aceasta de libertate în care aş fi putut să fac orice. A fost imediat după momentul Revoluţiei. A fost curaj, a fost inocenţă, a fost multă necunoaştere, dar şi entuziasm. Business-ul a supravieţuit în primii ani doar prin curaj, inocenţă şi prin voinţa de a face lucruri. Totuşi, dacă aş lua-o de la zero, aş face acelaşi lucru.“

 

Cum se împarte activitatea?

Acum, în businessul Casa Terra, restaurantul are o contribuţie de 40%. O mare parte din încasări vin din catering, pe când atelierul de produse naturale are o contribuţie mai mică, pentru că antreprenoarea a redus activitatea în ultimii ani.

„Dar ne pregătim pentru un laborator adevărat. Va fi un laborator de creare a unor reţete. E nevoie de educaţie culinară, gastronomică. Am redus activitatea de producţie şi pentru că celelalte două activităţi ne ocupau aproape tot timpul, dar şi pentru că nu voiam să facem doar o simplă producţie, fără ca în spate să existe oameni care să aprofundeze procesul.“?

Firma Terra Vital din Făgăraş, deţinută de Daniela Graura (indirect), de Ducu Antonia (indirect) şi de Steffen Kristian Kern (direct), a avut afaceri de 2,7 mil. lei anul trecut, plus 44%. Fiecare antreprenor mai are şi alte firme.

„În următorii 3-5 ani nu-mi doresc neapărat o creştere, ci mai degrabă o rafinare şi un alt tip de comunicare. Trebuie să adăugăm în business partea de cultură, de poveşti, de istorie, de patrimoniu. Întregul judeţ se gândeşte la asta.“

Restaurantul Casa Terra are 50 de locuri, iar în weekend ajunge la un grad de ocupare de 5-6 persoane pe scaun, spune Daniela Graura. Vara, între iunie şi septembrie, gradul de ocupare se menţine pe tot parcursul săptămânii.

„Iarna, muntele generează un grad mare de ocupare. De-asta ne place să zicem că zona Braşovului nu are sezon.“

La restaurant, oaspeţii sunt diferiţi. Spre exemplu, 40-42% dintre ei sunt cei care traversează România. Cel mai adesea, aceştia sunt străini. Apoi, 26-28% sunt români plecaţi din ţară şi care revin în România în vacanţă. Diferenţa e dată de oaspeţii care sunt întâmplător în zonă şi află atunci de Casa Terra.

„Vedem o creştere a numărului de vizitatori străini din Transilvania. Această regiune e în mintea celor mai mulţi. Zona asta de turism ar trebui crescută cu cap. E nevoie de o strategie reală în care să pui în discuţie şi starea localnicilor şi starea turiştilor. E important ca toţi să se simtă bine. Spre exemplu, Viscri şi-a reorganizat activitatea în domeniu tocmai de aceea.“

 

Parteneriatul e vital

La restaurant, ca de altfel în toată activitatea sa gastronomică, Daniela Graura spune că se bazează pe produsele provenite de la producătorii locali din zonă.

„E prima condiţie la noi în business. Conexiunea noastră cu producătorii locali e mai veche. Pentru oaspeţii noştri contează enorm faptul că folosim ingrediente autohtone. Vedem asta şi în cadrul evenimentelor, dar şi la noi la restaurant. De exemplu, în mijlocul verii, dacă vii la noi la restaurant, primeşti trei-patru soiuri de roşii, două-trei tipuri de ulei şi o bucată de pâine.“

Astfel, recunoşti gustul, intonaţiile, structurile.

„Suntem dependenţi de producătorii locali. Şi ne bucură că sunt tot mai mulţi. Totuşi, aş vorbi în zonă noastră mai degrabă de grădinari decât de producători la scară largă. Oricine are în grădina lui mai mult decât poate consuma, se îndreaptă negreşit spre noi. E o construcţie a relaţiei noastre cu aceştia de aproape 20 de ani“, conchide ea.