Braşov te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Oana Coantă, Bistro de l’Arte: „În august anul acesta, Braşovul a fost mult mai plin decât anul trecut, am văzut o creştere foarte mare a numărului de turişti străini. Din păcate, nu avem o strategie turistică“

♦ Businessurile din Braşov din HoReCa, spune Oana Coantă, se împart în două categorii – cele deţinute de cei care cunosc şi studiază piaţa şi cele care se deschid pe bandă rulantă, fără un plan de afaceri, fără o strategie.

BraŞovul devine un oraş din ce în ce mai turistic, însă lipsa unei strategii adaptate la acest aflux de vizitatori poate avea efecte negative, este de părere Oana Coantă, proprietara restaurantului Bistro de l’Arte din Braşov.

„În august anul acesta, Braşovul a fost mult mai plin decât anul trecut în august, am văzut o creştere foarte mare a numărului de turişti străini. Din păcate, nu avem o strategie turistică. Suprapopularea cu locuitori noi şi cu turişti distruge oraşul, iar calitatea o să scadă. Cei din breasla noastră suferă foarte tare când văd scăderea calităţii turismului. Vorbim despre un turism de masă. E foarte multă mizerie, praf, iar nouă, pentru că suntem ardeleni, nu ne place haosul“, a spus Oana Coantă la emisiunea online ZF Braşov te inspiră!.

Meniul localului său, pe care l-a deschis în urmă cu 24 de ani, în decemb­rie 2000, cuprinde mâncare de bistro, nu de fine dining, în general mâncare românească. Bistro de l’Arte func­ţionează după un sistem prin care se pot face rezervări pentru maximum 70% dintre mese, iar restul este la liber.

„Meniul nostru are două părţi – una principală, care are cam aceleaşi preparate de 24 de ani, la care se adaugă meniul zilei, dinamic, cu mâncăruri noi. Avem o rată mare de revenire şi nu ar fi în regulă ca oamenii care vin în fiecare zi să găsească mereu acelaşi meniu.“

„Pentru noi asta e greu, dar de aceea eu sunt la restaurant aproape în fiecare zi, ne ocupăm de gestionarea stocurilor. Acum sunt cam 18 oameni în bucătărie, se lucrează în schimburi.“

Oana Coantă spune că nu are de gând să reproducă modelul de la Bistro de l’Arte în altă parte, pentru că este de părere că nu ar putea face ceva sută la sută identic în alt loc. Mai mult, o deschidere într-un alt oraş ar însemna şi că nu ar avea acces la aceiaşi furnizori cu care lucrează acum, din zona Braşovului. În plus, nu vrea să scaleze businessul.

„Oferta de restaurante din Braşov este pentru toată lumea – sunt unele cu mâncare corectă, dar simplă, dar şi câteva localuri care lucrează pe nişe de turişti sau de localnici. Noi avem o rată foarte mare de revenire a localnicilor. Acum însă predomină restaurantele pentru marea masă, iar cele de nişă reprezintă cam 30%.“

Businessurile din Braşov din HoReCa, spune Oana Coantă, se împart în două categorii – cele deţinute de cei care cunosc şi studiază piaţa şi cele care se deschid pe bandă rulantă, fără un plan de afaceri, fără o strategie.

„Cred că, într-un interval cuprins între unu şi doi ani, această a doua categorie de businessuri moare.“

Fondatoarea Bistro de l’Arte mai este de părere că legislaţia din HoReCa funcţionează după reguli din anii ’70 şi nu ajută la promovarea mâncării româneşti sub nicio formă, impunând reguli care mai degrabă împiedică funcţionarea afacerilor. Impozitele pe salarii sunt şi ele o problemă.

În ceea ce priveşte situaţia industriei restaurantelor de fine dining, un domeniu în care doar recent două localuri şi-au anunţat închiderea – Baracca din Cluj-Napoca şi The Artist din Bucureşti –, Oana Coantă crede că acest tip de localuri nu se află în pericol.

„Totuşi, dacă ne uităm în toată lumea, oricine are un restaurant de acest tip mai are în paralel cel puţin un alt business din care susţine acest local. Fine dining propune o mâncare care presupune multă cheltuială, nu poţi face volume, nu ai rate mari de revenire. La noi nici nu a apucat să se dezvolte foarte bine piaţa aceasta, că deja se calmează.“