♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „inima ţării“ vin să povestească în emisiunea Braşov te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.
Regia Autonomă de Transport Braşov (RATBV) a avut în acest an un buget de investiţii record, de 20 de milioane de lei, bani ce au mers atât către achiziţia de noi autobuze, cât şi către infrastructura din spate.
„Anul acesta avem cel mai mare buget de investiţii de până acum. Am lărgit flota cu 30 de autobuze articulate. Avem totodată investiţiile conexe, respectiv cele care merg în infrastructura de garaj, cum ar fi alimentarea cu energie electrică“, spune Marian Geman, directorul general al RATBV.
El adaugă că RATBV va ajunge în circa trei ani la un consum de aproximativ 10 MWh, plecând astăzi de la 1,6 MWh.
„Acest proiect a necesitat investiţii majore. Am electrificat flota şi continuăm electrificarea ei, aşadar trebuie să pregătim infrastructura. Discutăm de un buget de investiţii care ajunge în 2024 undeva la 20 de milioane de lei.“
Electric, electric, dar cât?
În total, RATBV are circa 300 de vehicule în operare, dintre care 72 de autobuze electrice şi 51 de troleibuze (care prin definiţie sunt electrice pentru că sunt conectate).
„Sunt mai puţine troleibuze pentru că reţeaua noastră şi capacitatea de garare nu a permis să aducem mai multe.“ De altfel, compania are şi un proiect complementar în următorul exerciţiu de finanţare europeană, care presupune o reabilitare a reţelei de alimentare a troleibuzelor.
„În următorii ani, probabil că o să operăm mai multe troleibuze, dar la acest moment capacitatea de alimentare nu suportă o extindere.“
Autobuzele electrice măsoară 8, 12 sau 18 metri, având diferite tehnologii de baterii, cu alimentări rapide, cu staţii de încărcare rapidă în capetele de linie şi cu staţii lente de încărcare în infrastructura de garare.
„Personal, cred că niciun operator de transport public sau nicio municipalitate nu îşi va permite să aibă o flotă 100% electrică pentru că vorbim totuşi de un risc tehnic. Nu ne putem ascunde de riscul unei pene de curent sau de erori în sistemul de coordonare, în sistemul de management al încărcărilor.“
Aşadar, Marian Geman nu crede că va merge cineva pe o flotă 100% electrică în vreun municipiu, însă e absolut sigur că marea majoritate a transportului urban se va electrifica în vreun fel sau altul în următoarea perioadă. El a fost prezent în cadrul emisiunii Braşov te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
După modelul londonez
Acestea nu sunt însă singurele investiţii.
„Încă de acum şapte ani am intrat într-un proces de modernizare, care a presupus înnoirea întregii flote auto a RATBV. La acest moment mai operăm doar câteva maşini mai vechi, folosite în zona metropolitană, în nişte localităţi mai micuţe. În rest, avem o flotă nouă, cea mai mare flotă de autobuze electrice din România.“
În acelaşi timp, executivul spune că RATBV construieşte cea mai mare şi cea mai nouă infrastructură de garare din România.
„Proiectele noastre se duc şi către zona de ticketing, unde încercăm să înnoim sistemul. Noi avem astăzi e-tiketing şi plata cu cardul, dar încercăm să facem un upgrade către sistemele de tip ABT. Vom funcţiona similar cu transportul public din Londra sau din alte mari oraşe.“
ABT înseamnă account based ticketing. Practic, îţi transformi propriul tău card bancar în abonament pe transportul public, sistemul făcând nişte integrări automate. Spre exemplu, dacă într-o săptămână călătoreşti de 10 ori cu transportul public, sistemul creează acea tarifare optimă. Respectiv, dacă cele 10 călătorii presupun din punct de vedere cost echivalentul unui abonament, sistemul nu te mai taxează cu 10 călătorii, ci îţi face direct un abonament pe o lună de zile.
„Spre exemplu, noi la Braşov avem un preţ de 80 lei pentru un abonament, în timp ce o călătorie este 4 lei. Dacă ai călătorit în decurs de două săptămâni de 20 de ori, asta înseamnă că ai plătit pe bilete 80 lei.“
La următoarele călătorii, nu vei mai fi taxat, fiindu-ţi făcut automat un abonament.
Ce alte investiţii sunt în plan?
„Din cunoştinţele mele, un astfel de sistem nu există încă în România. Mai mult, tot la capitolul investiţii, încercăm să dezvoltăm şi comunicarea cu pasagerii. Aici suntem un pic în urmă pentru că am rămas cu nişte echipamente ceva mai vechi, fiind printre primii care am făcut fleet management în România. Cred că suntem al treilea oraş din România care avem fleet management, iar asta de acum opt ani de zile.“
Marian Geman explică faptul că RATBV a trebuit să facă nişte upgrade-uri ca să poată lansa o aplicaţie de real-time tracking, care urmează a fi pusă în funcţiune în perioada imediat următoare.
„Totodată suntem în proces de proiectare a unui sistem cu panouri de informare în staţii. Acolo vom putea afişa şi alte tipuri de mesaje decât cele clasice de tipul <<vine autobuzul în x minute>>. Vom încerca să dăm informaţii despre traficul urban în timp real.“
Sunt mai multe oraşe din Europa de unde echipa RATBV a încercat să se inspire atunci când a gândit filozofia mobilităţii transportului public.
„Spre exemplu, colegii de la Budapesta nu au neapărat cea mai modernă flotă auto din Europa, în schimb organizarea lor este una foarte bună. Mai avem parteneriate cu oraşe din Italia, din Austria. Avem colaborări şi parteneriate create cu mai mulţi operatori din Europa.“
Transport pentru elevi
Totuşi, executivul consideră că dezvoltarea în zona metropolitană este cel mai important pas făcut de RATBV în ultimul deceniu.
„Astăzi, cu excepţia a două localităţi din zona metropolitană, ajungem peste tot. Totodată, dacă ne uităm la evoluţia din ultimii zece ani remarcăm că avem o reţea mult mai dezvoltată, autobuzele vin mai des. Plus că flota este nouă.“
Aşadar, din punct de vedere al traficului, Braşovul este într-o situaţie mai fericită decât alte mari oraşe ale României. Planul de trafic, care a fost gândit în ultimii 15-20 de ani, încă mai aduce funcţionează în Braşov, adaugă Marian Geman.
„Avem câteva ore de vârf când, într-adevăr, se mai creează ambuteiaje, dar în niciun caz nu putem să discutăm despre blocaje cum sunt în Bucureşti, spre exemplu. În Braşov încă se circulă bine. În 2019, alături de Primăria Braşov, am iniţiat un proiect pentru benzi dedicate mijloacelor de transport. De fapt, Primăria a iniţiat acest demers şi noi le-am fost alături. Aşadar, transportul public este prioritizat.“
El adaugă că a observat o scădere, deşi nu majoră, a indicatorilor de trafic în centrul Braşovului, iar asta de când a fost început programul de transport elevi. Dimineaţa, RATBV asigură 16 linii de transport elevi dinspre periferie înspre centrul oraşului.
„Numărul de elevi care accesează acest serviciu este din ce în ce mai mare. Şi, într-adevăr, în zona centrală a oraşului se pot observa nişte scăderi ale indicatorilor de trafic.“
Acest program a fost demarat acum şase ani. Compania a plecat de la faptul că în centrul oraşului sunt cele mai celebre unităţi de învăţământ din Braşov. Şi cam toată lumea îşi aducea copiii la şcoală cu maşina personală.
Sursă de inspiraţie
„Iniţial, am legat prin patru linii periferiile mari de centru vechi al Braşovului, după care, încetul cu încetul, am tot adăugat şi altele. Centrul vechi e ca o pâlnie care se îngustează, vorbim totuşi de o cetate medievală. În urma solicitărilor şcolilor am dezvoltat acest sistem, iar astăzi sunt 16 linii şi cam 1.000 de elevi care folosesc serviciul.“
Acum, inclusiv localităţile mai mari din aria metropolitană a Braşovului gândesc astfel de strategii pentru şcolile lor şi, inclusiv, pentru licee, spune Marian Geman.
„În Braşov, avem nişte particularităţi de care trebuie să ţinem seama, e vorba de particularităţi geografice, dar şi comportamentale ale utilizatorilor serviciului.“
De exemplu, pe linia 20 au fost introduse remorcile de biciclete pentru că din ce în ce mai mulţi utilizatori urcă la munte pe pistele de mountain biking din Poiana. E un serviciu pentru cetăţeni, dar şi pentru turişti.
„Avem un grup de lucru pentru a redesena harta transportului public în Braşov. Vrem să definim magistralele drept principale, secundare şi terţiare, astfel încât să putem să stabilim care sunt liniile majore unde vrem să asigurăm o frecvenţă şi o capacitate corespunzătoare. Vrem să putem preveni supraaglomerarea în timp.“
Există deja linii unde s-ar putea ca, în nişte ani, nu foarte mulţi, mai puţin de cinci, să apară maşinile dublu articulate, ce măsoară 21-24 m. Iar asta presupune că administraţia locală trebuie să pregătească infrastructura în acest scop.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE