Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar. O companie din Cluj a investit într-un laborator de micropropagare şi vrea să dezvolte materialul săditor pentru culturile de aluni. „Giganţi precum Ferrero şi Nestle caută alune inclusiv în România“

♦ Antreprenorii care au dezvoltat VitroTech Transylvania au şi alte afaceri, inclusiv în zona agricolă şi în industria alimentară, dar şi în real-estate ♦ Spre exemplu, familia Bob are producătorul conservelor din legume Arovit, dar deţine şi livezi de aluni.

„Vitrotech Transylvania este o companie relativ tânără, care a apă­rut dintr-o nevoie foarte con­cretă.“ Aşa îşi începe povestea Georgiana Bob, cea care, împreună cu familia sa, deţine acest business.

„Este cea mai nouă iniţiativă a unui grup agricol deja matur. E vor­ba de Arovit - o afacere de fa­milie care acti­vează de mulţi ani în industria alimentară şi cea agricolă. Noi aveam fermele, livezile pomi­co­le, dar am sesizat o problemă destul de mare în România, şi anume lipsa accesului la materialul săditor de calitate, aici mă refer la material săditor certificat genetic şi sanitar.“

Astfel, a decis să continue po­ves­tea de business a familiei, doar că în­tr-o altă zonă. A deschis un labora­tor de micropropagare în Cluj-Napoca. Este complet funcţio­nal, dar este gândit ca un spaţiu de testare şi de validare a unor proto­coale de micro­propagare.

„Vom implementa un proiect finanţat din fonduri europene la Va­lea Vinului, judeţul Satu Mare. Vom transfera acolo toate proto­coa­lele de micropropagare. Va fi un la­bo­ra­tor, cu o pepinieră industrială ce va avea o capacitate de minimum 1 mi­li­on de plante produse anual.“ Spre comparaţie, în momentul de faţă în laboratorul din Cluj pot fi realizate 250.000 de plante.

 

Câteva detalii

Anul acesta, spune ea, a fost mai mult despre testarea şi validarea protocoalelor pe care le-a preluat de la consultanţi din Europa, în timp ce 2026 va fi despre producţia propriu-zisă.

Finanţarea pe care a obţinut-o pentru acest proiect e de 2,3 mil. euro.

„A fost un pariu dificil deoarece nu există multe cunoştinţe în domeniu. E un business de nişă în România, unde această activitate există doar la nivel de cercetare, nu şi la nivel de producţie la scară comercială.“

Local, materialul săditor se importa în principal din Italia şi se mai obţinea şi prin metoda tradiţională - drajonare, care în momentul actual nu este o metodă agreată pentru obţinerea de fonduri europene. Pentru ca proiectul să fie eligibil, tot materialul săditor trebuie să fie certificat şi produs în vitro, explică Georgiana Bob.

„Noi, în momentul acesta, lucrăm cu soiuri italiene.“

Când va demara producţia la scară mare, în 2026, atenţia se va îndreptat către alun. „Avem în grup 600 de hectare plantate cu alun în judeţul Satu Mare şi vrem să extindem suprafaţa la 1.000 ha în 2026. Dincolo de propria nevoie, avem deja şi alte comenzi şi contracte.“

 

De ce alun?

Sunt multe proiecte de livezi, şi în special de alun, în dezvoltare prin fonduri europene, explică ea. Spre deosebire de alţi pomi, alunul e mai uşor de întreţinut, e o cultură destul de mecanizată, mai ales după ce livada ajunge la maturitate. Şi mai există un plus, fructele nu sunt perisabile. Totodată, piaţa de desfacere e asigurată - mulţi actori internaţionali caută alune inclusiv la noi în ţară. „Şi aici vorbim de Ferrero, Nestle şi alte nume mari.“Această plantaţie se pretează bine în zonele care nu sunt foarte secetoase. De aceea, în Satu Mare şi în Banat se cultivă mult. „Cred că în zona Banatului sunt undeva la 1.200 ha.“

Familia Bob are totodată şi două puncte de colectarea şi procesarea fructului - în Aiud şi în Moldova. „Tatăl meu a făcut nişte puncte de colectare şi doreşte să adune de la mai mulţi fermieri mici.“

Alunul ajunge la maturitate completă în anul nouă, dar începe să producă deja considerabil din anul patru. E o cultură care rezistă în timp, poate produce cel puţin 20 de ani, spune Georgiana Bob.

Ea am terminat Administrarea Afacerilor la ASE, în Bucureşti, şi nu a vrut să iniţial să revină în Cluj. Ar fi preferat să îşi dezvolte o carieră într-o multinaţională sau să înceapă un proiect pe cont propriu, dar a fost logic şi firesc să se întoarcă la un ecosistem antreprenorial pe care l-au creat părinţii săi.

„Am crescut cu businessul acesta, dar nu am studiat biotehnologia. A fost un proces accelerat de învăţare. Am deschis laboratorul anul trecut şi tot ce am învăţat pe parcurs a fost datorită consultanţilor şi parteneriatelor pe care le avem cu oamenii din Italia. Au fost multe deplasări la universităţi, la alte laboratoare, au fost vizite în teren pentru a vedea exact despre ce este vorba. În momentul acesta pot să spun că am adunat nişte cunoştinţe ample în domeniu.“

 

Ce urmează?

S-a întors de doi ani la Cluj. În primul an a fost mai mult implicată în zona tranzacţiilor imobiliare, tatăl său fiind dezvoltator imobiliar în Cluj, printre altele. De anul trecut a început însă să dezvolte laboratorul. „Am vrut să găsesc ceva complementar businessului existent, să fie cumva strategic atât pentru noi, cât şi pentru viitorul agricol din România.“

A optat pentru dezvoltarea în judeţul Satu Mare deoarece este aproape de livada pomicolă, dar şi pentru că avea nevoie de un teren foarte mare pentru partea de pepinieră şi de sere. În momentul de faţă, proiectul e desfăşurat pe două hectare. „Aveam nevoie şi de infrastructură, de legături la drumuri naţionale. Nu este un spaţiu pe care l-am fi putut găsi uşor în Cluj şi la aceleaşi costuri.“

Pe viitor îşi doreşte să scaleze businessul. A început la nivel de cercetare, de fixare a protocoalelor pe care o să le transfere în judeţul Satu Mare pentru a demara producţia industrială.

„Pe viitor vreau să adopt şi alte specii în laborator. Vreau să îmi concentrez atenţia pe ceea ce se caută în România. În zona Satu Mare sunt plantaţii mari de căpşun, spre exemplu. Afinul, din nou, e uşor de micropropagat şi extrem de căutat. Pe partea de pomi nu cred că există vreun laborator privat care să producă la scară largă în momentul acesta.“

Când vine vorba de clienţi, se uită în zona Transilvaniei, dar şi dincolo de graniţă, în Republica Moldova, care a început un pic înaintea României să cultive aluni, dar şi în Bulgaria şi Ungaria, spune ea.

 

Despre angajaţi

În 2025 deja a făcut o producţie eşantion la Cluj, a testat întreg procesul, a setat protocolul. A realizat în jur de 20.000 de plante pe care le va planta în livada familiei. „Acum lucrăm pentru contractele din primăvara anului 2026 şi pentru cele din toamnă.“

Vrea ca laboratorul din Cluj să rămână ca un spaţiu pentru cercetări. Pe de altă parte, la Satu Mare va avea nevoie de cel puţin 20 de persoane, în jur de 10-12 vor fi pe partea de laborator, iar restul pe pepinieră.

„Cluj-Napoca s-a dezvoltat constant în ultimii ani şi a devenit un oraş foarte atractiv atât pentru tineri, cât şi pentru business-uri. Pentru noi, e foarte important deoarece aici există o combinaţie între expertiza IT şi cea din universităţile agricole.“

În cadrul Universităţii Agricole din Cluj-Napoca există o specializare de biotehnologie agricolă unde sunt mulţi studenţi, adaugă ea.

„Din ce în ce mai mulţi oameni sunt specializaţi în acest domeniu, dar din păcate nu au oportunitatea de a-şi crea experienţă de muncă deoarece nu există genul acesta de laboratoare private. Suntem interesaţi şi de oameni pasionaţi de IT şi de inteligenţă artificială deoarece multe dintre echipamentele pe care le vom obţine cu ajutorul fondurilor europene vor fi linii complet automatizate, care sunt capabile să recunoască, prin intermediul inteligenţei artificiale şi prin intermediul senzorilor, tot ce ţine de plantă în sine. Totodată, vor putea să dea foarte multe detalii despre starea în care se află această plantă.“

Georgiana Bob a fost prezentă în cadrul emisiunii Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.