♦ Familia Ghiuri deţine mai multe businessuri, printre care Crama Rasova din Dobrogea, firma de distribuţie de băuturi alcoolice Sorla, un restaurant, un brand de evenimente şi un proiect imobiliar.
Dumitru Alexandru Ghiuri, reprezentantul celei de-a doua generaţii a familiei implicate în businessul Crama Rasova, spune că s-a alăturat afacerii dezvoltate de părinţii săi în 2019. Nu a avut parte de o integrare uşoară. A trebuit să le demonstreze părinţilor săi ce poate.
„Mă pasionează succesiunea în business. În cazul nostru, nu a fost o integrare uşoară. A trebuit să le câştig încrederea părinţilor mei. Nu a contat că sunt fiul lor.“
El crede că aici pot apărea probleme între generaţii – ca tânăr, trebuie să te promovezi, să te vinzi chiar părinţilor tăi. De partea cealaltă, şi pentru ei e un pariu.
„Ştiu că în cazul meu a fost unul. Am cerut resurse pentru a dezvolta brandul de evenimente Aer, dar s-a dovedit o investiţie bună. În afacerile de familie, prima generaţie trebuie să aibă încredere, să meargă chiar cu ochii închişi înainte. A doua generaţie însă trebuie să demonstreze.“
Un scurt istoric
Familia Ghiuri deţine mai multe businessuri, printre care Crama Rasova din Dobrogea, firma de distribuţie de băuturi alcoolice Sorla, un restaurant, un brand de evenimente şi un proiect imobiliar.
Primii paşi în business au fost făcuţi în 1994, când a fost lansată firma Sorla, cu afaceri de 61 mil. lei anul trecut (plus 10%).
„Apoi, afacerea s-a dezvoltat până când a ajuns un important jucător regional. Acum, noi activăm în zona de litoral, acesta fiind scopul încă de când a fost înfiinţată compania.“
Pentru Dumitru Alexandru Ghiuri, primul pariu a fost brandul de evenimente Aer, menit să promoveze vinurile direct la cramă.
„Am lansat un business în interiorul businessului. Acum, Aer strânge undeva la 2.500 de oameni per eveniment de la Cernavodă, lângă cramă. Astfel, promovăm şi vinurile. Astăzi, e un brand matur, care a şi început să producă bani. A fost o investiţie ce a necesitat timp.“
Primul eveniment Aer l-a orchestrat în 2020. A fost un an dificil, a fost anul când a început pandemia. Totuşi, pentru familia Ghiuri a fost un moment definitoriu.
Câteva cifre
„A trebuit să schimbăm conceptul la Crama Rasova, iar Aer a fost punctul de pornire. Acum suntem deja la al şaselea sezon, iar lucrurile s-au schimbat mult. În calendarul din 2025 am avut şase evenimente ce au adunat aproximativ 13.000-15.000 de persoane.“
Undeva la 60% din oameni vin din Constanţa, mulţi dintre ei fiind prieteni şi apropiaţi ai familiei. O altă parte, poate 20%, sunt oameni care vin din Bucureşti, iar restul ajung din toată ţara.
„Am avut oaspeţi care au venit din Cluj, din Timişoara, Oradea, Braşov sau din Galaţi şi Brăila. Am organizat şi evenimente Aer în Bucureşti, în Constanţa, chiar de mai multe ori, dar brandul e legat de experienţa de cramă. El e elementul principal de promovare a vinurilor noastre. Aşadar, scopul e să aducem acolo cât mai mulţi oameni.“
Compania Aer Festival a raportat afaceri de 3,1 mil. lei în 2024, plus 5%, şi un profit de 243.000 de lei (Ă23%).
Familia Ghiuri e originară din Constanţa, astfel că a fost natural să dezvolte businessul aici, spune Dumitru Alexandru Ghiuri. Lucrările la Crama Rasova au început în 2012.
„Având firma de distribuţie, ne-am dorit un produs al nostru. A fost simplu să alegem zona Cernavodă, foarte cunoscută pentru vinurile ei, mai ales cele roze. Avem aproximativ 70 de hectare de teren în proprietate, dar în total cultivăm struguri pe 120-130 de hectare. În plus, cumpărăm şi alţi struguri din arealul nostru viticol.“
La mâna vremii
Într-o campanie bună (pentru că e un business dependent de vreme), procesează 1.000-1.100 de tone de struguri. Anul acesta, estimările sunt de 600-700 de tone, iar asta pentru că de doi ani zona se confruntă cu secetă.
„Tocmai de aceea am decis să investim în irigaţii. E un proiect pe care îl avem în plan. Astfel, putem avea o mult mai bună predictabilitate. Lucrăm la un buget, cred că vorbim de câteva sute de mii de euro. E o investiţie necesară însă. Altfel, în cinci-şapte ani o să plantăm banane sau altceva în Dobrogea.“
Faţă de acum 10 ani se văd schimbări considerabile în plan climatic, adaugă el. Ca sticle, Crama Rasova vine undeva la 400.000-500.000 pe an. Cât priveşte anul acesta, este unul provocator din mai multe privinţe. În primul rând, măsurile legislative – cum ar fi accizele - îşi spun cuvântul. Preţurile cresc astfel, iar clienţii care oricum sunt prudenţi devin şi mai prudenţi.
„Se gândesc de două ori înainte de a comanda o a doua sticlă. Totuşi, noi suntem agili şi ne adaptăm. Aşadar, ce ne-am propus, am realizat până acum.“
În 2024, compania Rasova Wine a înregistrat afaceri de 15,7 mil. lei, plus 9%.
Alte provocări
Iar dincolo de contextul local, mai e şi cel global, cu tarifele pe care administraţia Trump le-a impus vinurilor europene. Astfel, toată marfa care nu se mai vinde în SUA va veni cu nişte preţuri mai mici în Europa, explică Dumitru Alexandru Ghiuri.
„Deşi România e o piaţa naţionalistă când vine vorba de vin, remarc faptul că în ultimii ani au crescut importurile de profil. Noi vindem 90-95% din producţie local, nu ne bazăm pe exporturi, tocmai pentru că românii caută licori autohtone. Totuşi, pe măsură ce descoperă mai multe vinuri, ei sunt interesaţi să încerce şi altele. Iar asta nu e un lucru rău. Însă noi, cramele, trebuie să realizăm situaţia şi să facem şi noi ceva. Ar fi să ne promovăm la export.“
Vinurile Crama Rasova sunt prezente în majoritatea oraşelor mari din România. Anul acesta, compania a făcut şi pasul către retail. Până în 2024 era prezentă doar în HoReCa şi în magazinele de specialitate.
„Acum, pentru că am atins limita în HoReCa, a trebuit să ne extindem şi în retail. A fost un pas natural.“
Un alt pariu
Mai nou, familia Ghiuri a intrat în zona de real-estate. E vorba de un proiect rezidenţial în zona Faleză Nord - patru blocuri de 12 etaje. În total sunt 320 de apartamente pe care le dezvoltă în două faze.
„În momentul de faţă ne aflăm aproape de finalizarea primei faze - două blocuri, urmând ca în maximum trei ani să terminăm toată investiţia. Aici, vizionar a fost tatăl meu. Avem terenul ăsta de mult timp, dar am aşteptat până când am avut resursele necesare să ne apucăm de şantier. Şi mă bucur că a fost aşa, pentru că am putut să fiu implicat încă de la început. Mă simt tratat acum ca un partener. De aproape un an şi jumătate coordonez partea de şantier şi de vânzări a proiectului.“
În prima fază sunt 150 de apartamente, iar vândute sunt undeva la 85. „Am încercat să să coroborăm cumva acest număr şi cu necesarul de cash. Am vândut exact cât trebuie astfel încât să ne finanţăm şantierul. Pe restul le ţinem pentru a le vinde la final, deja gata, la un preţ evident mai mai ridicat.“
Pe viitor, spune Dumitru Alexandru Ghiuri, ideal ar fi să consolideze toate businessurile. Totodată, îşi doreşte de acum înainte să dezvolte mai mult partea de imobiliare.
El a fost prezent în cadrul emisiunii Constanţa, poveşti de pe litoral şi de dincolo de el, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE