♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.
Lucian Grecu, fondatorul Complexului Hotelier Unirea din Iaşi, spune că oraşul său adoptiv, unde a absolvit atât liceul, cât şi facultatea şi unde activează ca antreprenor de mai bine de două decenii, s-a dezvoltat armonios în această perioadă. Pentru o creştere însă mai alertă şi mai uniformă e nevoie de infrastructură.
„Eu tot repet vorbele unui italian cu care am fost la un moment dat pe punctul de a construi o mare fabrică de mobilă, dar care în final a renunţat la proiect din cauză că nu aveam infrastructura necesară. Omul a calculat cât ar dura să aducă nişte materii prime - vopsele şi lacuri din Italia - şi anumite utilaje, pentru ca apoi să ducă marfa în Occident. Când a calculat cât costă şi cât durează transportul, s-a lăsat de proiect. El mi-a spus atunci o frază pe care am repetat-o de câteva ori: «Bunăstarea se termină acolo unde se termină autostrăzile»“, afirmă omul de afaceri autohton. El a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Antreprenorul adaugă că ce se întâmplă deja în străinătate stă drept dovadă pentru dezvoltarea pe care o poate aduce o autostradă.
„Noi am mers cu toţii în străinătate şi am circulat pe autostrăzi. Pe lângă autostradă vezi fabrici, depozite fel de fel, inclusiv hoteluri, moteluri, parcuri de distracţii, parcuri tematice naturale. Eu am sprijinit tot timpul dezvoltarea autostrăzilor A7, A8 şi A13.“ Despre A7, el spune că e într-un stadiu destul de bun.
„Din câte am văzut şi din ultimele declaraţii ale autorităţilor, speranţa e ca în jur de 150 km să fie daţi în funcţiune chiar până la sfârşitul anului.“
Foarte importantă este şi A8, care ar trebui să lege regiunea Moldovei de vestul Europei. Aceasta e vitală pentru firmele care exportă şi care au nevoie să primească anumite componente, să trimită apoi marfa.
„Această autostradăa progresat destul de bine în ultimul timp. Sunt scoase la licitaţie anumite porţiuni, altele sunt încă în faza studiului de fezabilitate. Deci pare că se mişcă treaba. Sper ca autorităţile să găsească toate fondurile necesare.“
Şi A13 ar fi importantă pentru că ar lega Iaşi-ul de Braşov. Prin aceste proiecte s-ar crea trei raze, exact ca nişte raze de lumină ar fi pentru toată regiunea, spune Lucian Grecu.
„Autostrăzile sunt de o importanţă fantastică pentru regiunea noastră. Tot la noi este în construcţie şi Spitalul Regional de Urgenţă, care este o investiţie foarte mare. Sunt premize bune. Viitorul sună bine“, adaugă omul de afaceri ce deţine hotelul cu 186 de camere, deschis iniţial în 1968.
El a intrat în ospitalitate în 2001, când, la o licitaţie organizată de Ministerul Turismului, a cumpărat Complexul Hotelier Unirea. A fost o licitaţie destul de dură, cu vreo 28 de participanţi, îşi aminteşte antreprenorul.
„Am reuşit să cumpăr hotelul printr-o ofertă în plic închis. Cred că a fost printre puţinele de genul acesta.“
La momentul acela n-avea nicio legătură cu turismul. Avea însă o legătură sentimentală cu Iaşi-ul. El este născut în Roman, dar liceu şi facultatea le-a făcut în Iaşi.
„Eram foarte ataşat emoţional de Iaşi. Un prieten m-a anunţat că se scoate hotelul Unirea la licitaţie şi m-a întrebat dacă nu vreau să îl cumpăr. Am zis iniţial nu, ce treabă am eu cu hotelăria. El mi-a spus că având experienţă în mai multe domenii ca antreprenor, precis o să mă descurc, fiind aceleaşi principii general de business. Am participat la licitaţie şi am câştigat.“
La momentul respectiv, hotelul era „destul de necăjit“, un hotel de două stele. Între timp antreprenorul a investit şi a făcut parcare subterană pe două nivele, care deserveşte inclusiv zona din jur şi mai ales Casa Căsătoriilor, dar şi un părculeţ. A construit şi un spa cu piscină, şi restaurantul de la etajul al 13-lea, care e un obiectiv turistic în sine, pentru că de acolo se vede oraşul de sus.
„Acum urmează să facem iarăşi o renovare mare. În hotelărie, la fiecare câţiva ani trebui să faci o renovare. Dacă munceşti şi investeşti, eşti pregătit şi pentru vremuri mai grele. Sperăm să nu vină, dar am trecut noi în ţara asta prin destule valuri. Lucrurile ar trebui să meargă bine şi pentru România, şi pentru antreprenori“, spune el.
Dacă ar fi să o ia de la capăt, ar investi din nou în domeniu, chiar dacă hotelăria e printre cele mai complicate sectoare.
„Ai de-a face cu foarte mulţi oameni, atât cu salariaţi, cât şi cu clienţi. Nu se ştie niciodată care-i nemulţumit şi de ce, dar încercăm să facem totul cât se poate de bine.“
Înainte de asta, el pariase pe meseria sa. „Eu sunt de profesie IT-ist, ceea ce e surprinzător în hotelărie.“
A făcut liceul de informatică în Iaşi, după care am absolvit Automatizări şi Calculatoare. A lucrat trei ani, cum atunci era stagiul la ingineri, obligatoriu, în automatizări. Apoi, a lucrat în IT, a fost şeful unui centru de calcul.
„Ulterior, am intrat în antreprenoriat. În primele business-uri m-am asociat cu doi prieteni foarte buni, care erau şi foarte buni IT-işti, unul dintre ei câştiga olipiadele naţionale de informatică. Acum, amândoi partenerii mei de atunci sunt în Canada şi lucrează la mari firme de IT.“
A intrat în antreprenoriat cu o firmă de IT care făcea programe pe calculator pentru noile PC-uri intrate în anii ’90 în România. După aceea, în ’93, a început cu televiziunea prin cablu. Ceilalţi parteneri au preferat să rămână în IT.
„Eu am ieşit din firma respectivă, au rămas ei. Au urmat o serie de alte afaceri care n-aveau nicio legătură unele cu altele. De-asta nu m-a speriat nici hotelăria. Am avut o mică fabrică de mobilă din ’95 până în 2001. A urmat o reţea de magazine.“
Crede că am moştenit ceva din spiritul tatălui său. Era un om simplu, muncitor, dar ştia să facă foarte multe lucruri şi tot timpul avea idei.
„Spiritul ăla întreprinzător cred că l-am moştenit şi noi, copiii. Şi eu, şi fratele meu, şi sora-mea ne ocupăm de business. Fratele meu e IT-ist şi activează în domeniu.“
Lucian Grecu a ales să-şi dezvolte businessul în Iaşi. Pe lângă Hotelul Unirea, el are aici şi o clădire de birouri (plus o alta în Suceava) şi două blocuri.
„Iaşi-ul a evoluat frumos. Este unul dintre cele mai frumoase oraşe din ţară, fără a face un exces de patriotism local. Avem obiective turistice clasice, muzee, biserici. Mitropolia a fost refăcută, Palatul Culturii arată excepţional. Parcurile au fost transformate şi ele.“
Astfel, oraşul a devenit şi o destinaţie de city break. Sunt mulţi care aterizează la Iaşi, stau eventual o zi sau două aici, după aceea, cu autocarele sau alte mijloace de transport, pleacă în nord, în Bucovina, vizitează mănăstirile, fac un circuit, spune el. „Cu aeroportul nou (terminalul recent inaugurat - n.red.) se simte aşa o înviorare. Eu cred că va fi un boom şi din punctul ăsta de vedere, al turismului de leisure, mai ales că am intrat în Schengen (aerian).“
Iaşi-ul este totodată şi un centru economic puternic, o capitală a zonei.
„Iaşi-ul a atras dintotdeauna partea de business. La hotelul Unire avem nouă săli de conferinţe, mai mici şi mai mari, şi, de multe ori, sunt ocupate aproape toate.“
Faptul că Iaşi-ul este oraş universitar a contribuit la dezvoltarea urbei. E un avantaj din toate punctele de vedere. Atragi forţă de muncă care este calificată sau va deveni calificată. Atragi tineri inteligenţi. Din păcate, o parte dintre ei pleacă în străinătate, dar cea mai mare parte totuşi rămân şi reprezintă un fond extraordinar de bun, care permite dezvoltarea.
„În final, dezvoltarea unei firme sau a unui oraş depinde de forţa de muncă. Cu cât e mai înalt calificată, cu atât domeniile în care poţi să-i angajezi şi firmele care vin sunt de tehnologie mai înaltă.“
Pe de altă parte, pentru oameni, în Iaşi sunt oportunităţi de angajare, sunt firme mari care oferă salarii bune, sunt şi oportunităţi de a petrece timpul liber.
„Absolvenţii de facultate rămân sau se întorc în Iaşi, îşi caută locuinţe, la început cu chirie, după aceea îşi cumpără. Eu am construit două blocuri turn care s-au vândut şi se vând foarte bine. Însă, ar trebui reconfigurate toate sistemele de circulaţie.“
Antreprenorul defineşte Iaşi-ul e ca un diamant cu mai multe faţete. Este categoric un centru IT. Există clădirile de birouri din complexul Palas Campus care găzduiesc mii de oameni. Există şi o parte creativă, cu firme de confecţii/ modă şi designeri autohtoni precum Irina Schrotter, dar nu numai. Tot aici este şi Facultatea de Arte. „Am văzut nişte lucrări murale excepţionale, chiar mai frumoase decât în străinătate, decât în Polonia sau în Austria, la Viena. Mai mult, local se organizează târguri, inclusiv ale meşterilor populari. Sunt foarte multe laturi ale oraşului.“
Ce mai e nevoie pentru dezvoltare mai accelerată şi mai uniformă? Infrastructura.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE