Iaşi te inspiră

Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Tiberiu Stoian, Exonia: România are potenţialul să devină unul dintre atelierele lumii, cu atât mai mult cu cât produselor din China le sunt impuse bariere de intrare

10.07.2024, 00:06 Autor: Cristina Roşca

În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.

Tiberiu Stoian, fondatorul pro­du­că­torului de ambalaje biodegradabile din hârtie Exonia, e de părere că România are potenţialul să devină unul dintre atelierele de producţie ale lumii, cu atât mai mult cu cât bunu­rilor din China le sunt impuse bariere şi taxe de intrare.

„E un motiv în plus să gândim optimist şi să continuăm investiţiile în România. Avem şanse să devenim unul din atelierele care produc pentru diverse pieţe importante de consum.“

Omul de afaceri adaugă că va con­ti­nua investiţiile în fabrica de la Iaşi, unde vrea să crească cu 350% capaci­ta­tea de producţie. Momentan, 70% din ce realizează Exonia pleacă la export.

„Noi producem în momentul acesta, lunar, aproximativ 10 milioane de sacoşe pentru cumpărături, sacoşe din hârtie. E vorba de sacoşe pentru supermarketuri, dar şi pentru alte cate­gorii de magazine, cum ar fi cele care vând haine şi pantofi.“

Exonia are aproximativ 15 clienţi mai importanţi, mari, pe care îi deser­veşte în paralel, dar nu este niciunul care să aibă o pondere majoritară. „Ne ferim de clienţi care să acope­re mai mult de 20% din capacitatea de producţie a fabricii noastre.“

 

Iaşiul, un plus sau un minus?

Tiberiu Stoian adaugă că, într-o primă etapă, dezvoltarea businessului Exonia în Iaşi a reprezentat un avantaj prin proximitatea universităţilor şi prin accesul la specialişti de bună cali­tate. În schimb, ulterior, după ce acti­vi­tatea fabricii a crescut foarte mult, a devenit un dezavantaj din cauza infrastructurii subdezvoltate.

„Totuşi, încercăm să transformăm provocările şi dezavantajele în atuuri. Anul viitor voi sărbători 25 de ani de când am avut prima iniţiativă antre­pre­norială, student fiind. Iniţial, am ales Iaşiul în calitate de proaspăt absol­vent de liceu. Am fost realmente impresionat de frumuseţea oraşului. Am fost, de asemenea, impresionat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, cea mai importantă universi­tate a ţării la momentul respectiv, aşa am considerat-o eu.“

În acelaşi timp, campusul studen­ţesc şi oportunităţile în calitate de stu­dent pe care i le deschidea Iaşiul i s-au părut deosebite.

„Iaşiul este un oraş universitar. Are şi o universitate tehnică foarte cunoscută, care inovează permanent şi care aduce specialişti pe piaţă, acesta fiind de altfel şi unul dintre motivele pentru care am decis să-mi continui activitatea antreprenorială aici. Este un oraş cu acces la resurse umane de o bună calitate.“

Prin comparaţie cu alte urbe care sunt în aceeaşi regiune, fără doar şi poate, Iaşi a beneficiat permanent de acest mediu universitar, care este o pepinieră de specialişti. Nu întâmplător, companii extrem de importante, cum este Amazon, de exemplu, şi-au stabilit head-office-ul din Europa de Est în Iaşi şi nu în altă parte, adaugă el. Tiberiu Stoian a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

„Din păcate, cu o floare nu se face primăvara. Sunt multe alte zone din Moldova care ar trebui să beneficieze de investiţii suplimentare. În regiune, Iaşi-ul se distanţează net pentru că, într-adevăr, s-au făcut nişte investiţii extrem de importante în ultima perioadă, s-au dezvoltat companii mari. Oraşul a atras inclusiv investitori străini.“

Un mare minus îl reprezintă însă infrastructura subdezvoltată.

 

Din Iaşi în toată lumea

„În ceea ce priveşte infrastructura, aşteptările sunt mari de peste 20 de ani. A fost o perioadă când aproape că devenisem sceptic cu privire la faptul că s-ar mai putea întâmpla într-o perioadă în care eu să fiu la apogeul activităţii mele antreprenoriale şi să pot beneficia de avantajele unei infrastructuri care să ajute domeniul industrial, care pentru mine reprezintă focusul investiţiilor.“

În domeniul industrial, mai ales în domeniu industrial cu volume mari, e nevoie de de infrastructură rutieră.

„La fabrica de ambalaje Exonia importăm cantităţi enorme de hârtie, care din păcate, nu pot fi fabricate în România. Materia primă o aducem rutier din nordul Europei, dar şi din Germania, din Italia. Lipsa unei infrastructuri adecvate ne generează costuri suplimentare şi ne pune în situaţia de a face faţă competitorilor noştri din ţări din Europa de Vest sau chiar din Polonia, care din punct de vedere geografic sunt mai bine amplasaţi şi, mai mult decât atât, au infrastructură de invidiat.“

Totuşi, Iaşiul va fi bine poziţionat în momentul când cele două autostrăzi importante, cea dinspre Bucureşti (A7) şi, respectiv, dinspre Târgu Mureş (A8), vor fi finalizate.

„Acum suntem optimişti privind aceste proiecte. Infrastructura rutieră, cel puţin pentru fabrica noastră, va genera direct nişte economii.“


Tiberiu Stoian a calculat că pentru fiecare camion de materie primă pe care îl aduce în Iaşi şi, respectiv, pentru fiecare camion de produs finit care pleacă din Iaşi, pierde aproximativ 500 de euro din cauza subdezvoltării infrastructurii.

„Peste 70% din producţia fabricii noastre merge la export, iar noi trebuie să fim competitivi în lupta cu alţi furnizori pentru clienţii din Europa de Vest, furnizori care beneficiază de proximitate şi de o infrastructură rutieră care le generează costuri mai mici. Noi trebuie să livrăm un produs la un anumit standard de calitate, dar pentru care să optimizăm atât de mult costurile, astfel încât să compensăm inclusiv aceste costuri suplimentare generate de transportul pe o infrastructură rutieră nu tocmai adecvată.“

 

O poartă de acces

El adaugă că autostrada către vest (A8) e extrem de importantă, pentru că peste 50% din producţia Exonia merge către ţările din vestul Europei. Dar, în acelaşi timp, antreprenorul a consolidat prezenţa fabricii sale şi pe piaţa americană, unde merge cu aproximativ 17% din capacitatea de producţie şi unde e hotărât să persevereze şi să crească volumele.

„În SUA livrăm prin portul Constanţa, deci autostrada A7 e importantă. Şi inaugurarea podului de la Galaţi-Brăila este un pas important pentru că leagă această regiune istorică, Moldova, de Dobrogea şi de portul Constanţa, care reprezintă efectiv o poartă de ieşire către lume, către Orientul Mijlociu şi către Statele Unite.“

Piaţa SUA, ca de altfel şi piaţa Germaniei, sunt nişte pieţe extrem de exigente din punct de vedere al calităţii, adaugă el.

„Noi nu am avut niciodată probleme pentru că am investit foarte mult în tehnologie. Avem în fabrica noastră, în momentul acesta, ce mai nou la nivel mondial. Provocarea o reprezintă optimizarea costurilor.“

Costul de expediţie a unui container de 40 de picioare către SUA ajunge undeva la 5.500 de dolari.

„Iar noi trebuie să facem ca acest cost să nu se simtă pentru că un client final analizează preţul la destinaţie, la poarta depozitului propriu. Noi trebuie să fim destul de creativi să obţinem acelaşi nivel de calitate, poate chiar unul superior, pentru a putea să-l impresionăm, dar în acelaşi timp să avem un preţ competitiv.“

Ba mai mult decât atât, producătorii interni chiar au un mic avantaj în plus, pentru că foarte mulţi americani sunt şi puţin naţionalişti, şi e normal cumva să fie aşa. Şi nu e doar cazul SUA.

„Anul 2024 este anul care schimbă paradigma în domeniul industrial, în domeniul nostru, în mod special. Sunt provocări pe lanţurile de aprovizionare, care duc la creşterea costurilor materiilor prime, dar mai sunt şi altele. E o policriză, dar cu care aş spune că ne-am cam obişnuit în ultima perioadă. Provocări sunt multe, însă există şi oportunităţi.“


 

Pariu şi pe proximitate

Partea pozitivă este că creşte consumul de ambalajele sustenabile pe bază de materii prime regenerabile.

„Observăm din ce în ce mai mult o presiune din partea autorităţilor pentru ca agenţii economici să utilizeze cantităţi cât mai mari de ambalaje sustenabile, ambalaje care să nu fie poluante. Noi ne-am concentrat atenţia în ultimii 10 ani pe asta. Acum ne luptăm cu inteligenţa artificială, astfel încât colegii mei să beneficieze de un companion care să-i ajute să producă mai repede, mai bine şi să anticipeze anumite probleme care pot să apară pe fluxul de producţie.“ 


Obiectivul nu este să reducă numărul de persoane angajate, adaugă el. Capacitatea de producţie urmează să crească cu aproximativ 350%, motiv pentru care numărul locurilor de de muncă disponibile la fabrica de ambalaje Exonia va creşte 40-50, adaugă el.

„Această creştere presupune şi diversificarea soluţiilor de ambalare, toate sustenabile. Ne interesează în viitor şi Europa de Vest, şi SUA ca pieţe, însă mai mult decât atât, vizăm cu mare atenţie şi proximitatea României.“

Ambalajele şi produsele industriale au un anumit volum şi o anumită masă. Preţul este afectat de costul transportului. Prin urmare, cu cât exporţi la o distanţă mai mare, cu atât costul devine mai mare şi produsul riscă să fie mai puţin competitiv comparativ cu producătorii din proximitate.

„Ne interesează Bulgaria, Ungaria, Austria, deja exportăm în Polonia. Ne uităm în special către zona de retail“, conchide el.

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania