♦ Compania Adidac Comimpex din localitatea Salonta a raportat în 2023, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 15 milioane de lei, cu 14% peste nivelul din anul anterior ♦ Firma are aproximativ trei decenii de activitate şi pe ştatele de plată 60 de salariaţi.
Mătura este un produs aproape nelipsit din orice gospodărie, însă originea bunului şi povestea lui sunt, de cele mai multe ori, necunoscute. Spre deosebire de un aspirator, de exemplu, o mătură nu vine nici cu instrucţiuni de folosire, nici cu prea multe detalii despre producător şi locul unde a fost făurită.
Şi totuşi, cineva o produce. Cine?
România avea la final de 2023 un total de 48 de firme care şi-au declarat obiectul de activitate Fabricarea măturilor şi periilor (CAEN-ul 3291). Acestea adunau afaceri de 114 mil. lei, cu un total de 328 de salariaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Unul dintre cei mai mari jucători din industria de profil este compania Adidac Comimpex din localitatea Salonta, judeţul Bihor. Aceasta a raportat în 2023, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 15 mil. lei, cu 14% peste nivelul din anul anterior. Firma are pe ştatele de plată 60 de salariaţi şi aproximativ trei decenii de activitate. Iar povestea ei e strâns legată de cea a fondatorului.
„M-am născut în Salonta, judeţul Bihor. E un oraş mic, de sub 20.000 de locuitori. Am făcut şcoala generală şi liceul aici, după care am urmat cursurile Facultăţii de mecanică, secţia TCM, la Institutul Politehnic Timişoara“, povesteşte Adrian Caciora, fondatorul Adidac.
Din nou acasă
În anii imediat de după Revoluţie era foarte greu să-ţi găseşti un loc de muncă, chiar şi chirie era destul de greu să-ţi găseşti, îşi aminteşte el. Aşa că
s-a întors acasă. „Am văzut în asta cea mai bună soluţie. Iar acasă m-am angajat la Societatea de Gospodărire Comunală, la secţia de apă-canal. În scurt timp, am primit în gestionare această secţie.“
Însă, şi-a dat seama că nu se regăsea în această activitate. Astfel, a decis să încerce să facă ceva care să îi asigure independenţă financiară şi libertate.
„A fost o pornire interioară. Am început atunci să caut să văd ce aş putea face.“
Salonta este un oraş cu vechi tradiţii în agricultură. La momentul respectiv, avea unul dintre cele mai mari CAP-uri (Cooperativă Agricolă de Producţie), iar una dintre secţii producea mături din sorg. „Era cea mai mare fabrică de profil din Europa de Est. Trimitea producţia la export, erau garnituri întregi, pentru că atunci transporturile se făceau pe cale feroviară.“ Măturile ajungeau în Europa de Vest.
„Am vrut să lucrez cu ei. Asta era prin ’96-’97, la 2-3 ani după ce terminasem facultatea. Businessul cu mături mergea bine la momentul acela. Aveam informaţii însă că aveau probleme la achiziţia cozilor de mătură. Eu fiind inginer, am zis că această zonă mai tehnică mi se potriveşte.“
Aşa a început Adrian Caciora să se intereseze despre ce înseamnă producţia de cozi de mături.
La început, a intrat în posesia unui utilaj care prelucra lemnul. L-a instalat în curtea casei.
„Astfel, după programul de lucru de 8 ore, uneori chiar 9-10 ore, pe care îl desfăşuram la Societatea de Gospodărire Comunală, veneam acasă şi mă puneam şi făceam cozi de mătură. Lucram de unul singur sau cu ajutorul soţiei, al tatălui, al socrului.“
A făcut o serie de încercări, iar după o vreme a ajuns furnizorul CAP-ului.
Ce s-a schimbat?
Circa doi ani au cumpărat cu regularitate de la el, cam tot ce producea, cumpărau. La un moment dat însă, au început să aibă probleme şi nu îl mai puteau plăti. A căutat aşadar un alt beneficiar. A ajuns la un producător mai mic de mărturi din Cluj, din Apahida.
„Cooperativa Agricolă de Producţie din Salonta avea un client în Germania care a sezisat imediat că s-a schimbat ceva şi i-a întrebat. Atunci, acest client m-a sunat direct şi m-a rugat să continuăm colaborarea, garantând el plăţile către mine.“
Totul a revenit la normal. Interesant e că şi celălalt client, cel din Apahida, avea acelaşi client din Germania.
Totuşi, cam într-un an de zile, Cooperativa Agricolă de Producţie şi-a încetat activitatea.
„Clientul din Germania m-a sunat din nou m-a rugat să încerc să fac eu şi mături. Am achiziţionat o cantitate de sorg – se foloseşte la partea activă a mărturii, este un produs agricol – şi am început. Sorgul este o plantă tehnică. Se produce în România, dar există o particularitate, se recoltează doar manual, efectiv prin tăierea cu secera.“
Asta se întâmpla cândva în ’99-2000.
Primele mostre de mături le-a confecţionat acasă, împreună cu soţia sa. O zi şi o noapte au lucrat pentru a le trimite apoi în Germania.
„Ne simţeam şi uşuraţi că am reuşit, dar şi emoţionaţi, ca la un examen de la facultate când aşteptam rezultatul. Clientul ne-a spus că dacă reuşim să producem în continuare la aceeaşi calitate, ne plasează prima comandă.“
Din Germania în România
Aşa a început, lucrând exclusiv pentru un client din Germania. În continuare, Adidac mai colaborează cu acest client, dar îi livrează cantităţi mici.
Treptat, a crescut businessul, a crescut producţia.
„M-am mutat de acasă, am închiriat un spaţiu, am achiziţionat utilaje, dar cu mare dificultate pentru că nu dispuneam de capital. Creditarea era foarte greu accesibilă în vremurile alea, n-aveam cu ce să garantez, dobânzile erau mari. Iar marja de profit la noi era mică.“
A mers înainte cu paşi mărunţi. La momentul acela, Adrian Caciora se ocupa doar de asta, îşi dăduse demisia de la locul de muncă.
„Cu acest client am început să învăţ ce înseamnă piaţa germană. El era un intermediar, care vindea la firme mari. Împreună am participat la câteva discuţii cu clienţii finali.“
Mulţi erau producători de perii care însă făceau comerţ şi cu mături şi cu alte bunuri de curăţenie. Treptat, antreprenorul a intrat direct în contact cu aceşti clienţi.
„Am avut însă nişte momente destul de dificile prin 2007-2008, când leul s-a întărit în comparaţie cu euro. Noi vindeam afară la un preţ mai mic (în lei) şi cumpăram materia primă din România la un preţ mai mare.“
Atunci a zis că trebuie neapărat să dezvolte şi o reţea de vânzări pe viaţa internă. Problema era că nu putea să facă distribuţie doar cu produsele proprii. Erau bunuri de un volum relativ mare şi de o valoare mică. Transportul costa mult.
„Am decis să găsim articole de o valoare mai mare, dar tot din gama asta, astfel încât să optimizăm transportul.“ A identificat produsele pentru casă şi grădină şi a început să le distribuie împreună cu cele proprii.
În oraşe mari şi mici, dar şi la sate
„Ne-am dezvoltat o reţea de comerţ pe partea de vest a ţării. Livrăm direct către magazine. Facem livrări door-to-door. Astfel, în acest moment, produsele Adidac pot fi găsite în toate magazinele din comerţul tradiţional din vestul ţări, atât cele din oraşe mari şi mici, cât şi din sate. Suntem peste tot, avem sute de parteneri doar în vest, dar avem clienţi şi din restul ţării.“ Recent, compania a semnat şi un contract cu un lanţ de hipermarketuri din România.
În paralel cu producţia de mături, Adidac a dezvoltat foarte mult producţia de cozi - pentru mături, perii şi toată gama de unelte. Ele diferă ca dimensiuni, explică antreprenorul.
„Cel mai mult livrăm în Germania, dar cozile de mături ajung şi în Elveţia, Anglia şi, într-o mai mică măsură, Austria. Cred că suntem cel mai mare producător din toată Europa.“
În România, produsul fanion e însă mătura de sorg. „Avem vreo 50 de tipuri. Pe acestea le producem noi. În total portofoliu avem însă aproape 2.000 de articole, avem toată gama de perii – atât pentru interior, cât şi pentru curte şi stradale.“
Firma comercializează şi acele perii care sunt utilizate în salubritate de către maşinile de curăţenie stradală. De curând, de circa doi ani, Adidac a început să facă şi importuri de unelte din Asia, e vorba de partea metalică de la lopeţi, sape sau greble.
„Asamblăm cozile de lemn produse de către noi şi le distribuim, le vindem mai departe.“
Doar mături însă, compania produce peste 3 milioane de bucăţi pe an.
Ce urmează?
Astăzi, spune antreprenorul, mătura este mai utilizată decât în trecut. Latura această ecologică a produsului contează mai mult acum.
„Noi le explicăm clienţilor că, spre deosebire de o perie, care are parte activă din plastic, mătura e din sorg, iar la contactul cu suprafeţele, ea nu se electrizează. Plasticul, printr-o frecare succesivă, se electrizează şi la un moment dat nu mai curăţă particulele de praf.“
În acest moment în Adidac sunt aproximativ 60 de angajaţi.
„Am visat să ajungem aici de la început. La început, orice mic întreprinzător este 3 în 1 - este tehnician, este manager şi antreprenor. Acum, mi-ar plăcea să găsim un mecanism prin care compania să depindă mai puţin de mine. Atât eu, cât şi soţia sunt aici zilnic. Totodată, am doi băieţi.“
Cel mare a absolvit acum trei ani facultatea, tot la Timişoara, tot Institutul Politic, şi s-a întors acasă. În vacanţele de vară, el venea la lucru, muncea în secţie.
„A prins drag de această afacere. Eu i-am spus să meargă la facultate şi să aleagă apoi. A ales să se întoarcă“, conchide antreprenorul, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE