Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Adina Rada, consultant în educaţie şi în digitalizare: Pentru o dezvoltare şi mai armonioasă a oraşului Oradea, aş stimula cât mai mult educaţia antreprenorială

♦ Adina Rada a terminat ştiinţe economice, iar primele ei joburi au fost în companii de IT&C ♦ A învăţat domeniul din mers l În 2005, s-a întâmplat să se îndrepte către educaţie, şi aici a rămas.

Adina Rada, consultant în edu­caţie şi în digitalizare, afirmă că oraşul Oradea s-a transformat conside­ra­bil în ultimii ani şi continuă să se dezvolte pe multiple planuri, unul dintre ele fiind educaţia. Spre exemplu, sunt peste 20 de şcoli în reabilitare sau în plan de reabilitare.

„Sunt multe proiecte în sfera educa­ţio­nală pe care Primăria Municipiului Oradea şi le-a asumat. Peste câţiva ani, foarte pro­babil că toate şcolile (43) vor fi trecut prin­tr-un proces de reabilitare şi moderni­zare a infrastructurii clădirilor.“

Ea adaugă este imperios necesar ca România să in­vestească strategic şi con­stant în educaţie. Suntem numărul 1 în Europa la nu­mărul de utilizatori de so­cial media şi TikTok ra­por­tat la numărul de locui­tori. Şi totuşi, profesorii, elevii şi toţi cetăţenii adulţi au cele mai slabe competenţe digitale de la nivelul Uniunii Europene.

„Avem o nevoie stringentă de a investi structurat şi constant în tot ceea ce în­seam­nă dezvoltarea de competenţe digitale. Edu­caţia şi digitalizarea merg mână în mână.“

 

Ce fac alţii?

Adina Rada a terminat ştiinţe eco­no­mice, iar primele ei joburi au fost în com­panii de IT&C. A învăţat domeniul din mers. În 2005, s-a întâmplat să se îndrepte către educaţie, şi aici a rămas.

„Citeam că Estonia şi China imple­men­tează deja programe de formare de compe­tenţe în inteligenţa artificială pentru toţi elevii de gimnaziu şi de liceu. Şi noi am putea să începem să facem astfel de lu­cruri. Şi să nu mai pilotăm pro­gra­me de gen la nivel de şcoli, ci la nivel de oraşe, municipalităţi sau chiar judeţe.“

Nu mai putem vorbi despre viitor fără să vorbim de tehnologie, aceasta fiind pre­zentă în toate aspectele vieţilor noastre. E important să le arătăm atât profesorilor, cât şi elevilor modul constructiv în care tehnologia îi sprijină şi cum ne aduce progres, adaugă ea.

„Am avut oportunitatea să fiu într-o echipă de coordonare a unui program na­ţio­nal de dezvoltare a competenţelor digi­tale ale cadrelor didactice, în cadrul căruia am şi format un curs şi o reţea de amba­sadori în pedagogie digitală.“

În acest program, Oradea a avut o echi­pă de 60 de profesori care au fost formaţi pe noi strategii didactice, aplicate în clasa digitalizată şi în laboratorul inteligent. Există aşadar acum la Oradea un nucleu de dascăli care pot la rândul lor să rereplice acest know-how pe care l-au căpătat. „Astăzi, este cu atât mai important ca unui profesor să-i araţi cum să facă, cum să se adapteze. El are nevoie de mentorat în acest proces de transformare a modului în care predă.“

 

De unde ne inspirăm?

Totuşi, aceste strategii, pe care noi le denumim acum inovatoare şi moder­ne, nu mai sunt atât de moderne nici măcar în Ro­mânia. În alte ţări, ele sunt imple­men­tate de cel puţin 20 de ani, explică Adina Rada. „Eu, personal, mă uit la Estonia pentru mo­delul lor şi pentru exemplul lor de adapta­bi­li­tate. Mă uit la Finlanda, pen­tru toată această conexiune a copilului cu natura. Mai mult, ei au o masă caldă pentru toţi copiii lor. Mă uit la SUA, dar şi la Olan­da. Avem nevoie şi de exemple concrete şi de studii care să ne demonstreze că, într-adevăr, educaţia generează dezvoltare.“

În Oradea, la nivel de educaţie şi digi­talizare, adaugă ea, există un proiect pe care municipalitatea l-a câştigat, de a imple­menta tot ceea ce înseamnă clase digitali­zate şi noi laboratoare de informatică şi ateliere de practică. Este în implementare.

„Marea majoritate a liceelor bihorene au implementat, respectiv sunt în curs de implementare, chiar spre finalizare, a acelor proiecte de laboratoare inteligente «smart labs».“

Ce a mai remarcat Adina Rada, de-a lungul anilor, în colaborarea cu şcolile oră­dene şi din Bihor, este că există multă des­chidere din partea echipelor de profesori şi din partea directorilor de a implementa proiecte, de a se dezvolta, de a aplica, de a face bine şcolii, comunităţii, elevilor, de a aduce un plus de bine şi un plus de valoare.

Ea este bihoreancă la bază, iar în Ora­dea a venit la facultate şi de atunci a rămas, şi-a petrecut aici cea mai mare parte a vieţii sale de adult. „Oradea este un oraş trans­format complet din foarte multe puncte de vedere, de la proiecte de infrastructură, la viaţă culturală, educaţie şi investiţii econo­mice. E un oraş care a înflorit în timp, în ultimii aproape 20 de ani.“

 

Ce s-a schimbat?

Transformările au început în primul mandat de primar al lui Ilie Bolojan. Con­sultantul crede că e nevoie de minimum două mandate pentru o administraţie ca să genereze rezultate remarcabile şi vizibile.

Avantajul oraşului Oradea este că are şi o continuitate din punct de vedere al administraţiei şi al politicilor publice care s-au implementat şi se implementează aici, adaugă ea.

„Eu am locuit şi în Bucureştii circa un an, dar şi la Iaşi alţi cinci. M-am întors la Oradea pentru calitatea vieţii pe care mi-o oferă. Şi nu doar mie personal, ci întregului ecosistem personal şi profesional.“

Şi în zona de business sunt vizibile o serie de investiţii – unele de natură recentă, cu rezonanţă. Fabrica Nokian este un exemplu în acest sens. Lockheed Martin este un altul. „Oraşul are astăzi parcuri industriale care se întind pe câteva sute de hectare şi care găzduiesc atât companii mari, cât şi IMM-uri. Mai mult, ele oferă servicii adiacente, cum ar fi o grădiniţă în interiorul parcului, o facilitate foarte utilă. Toate acestea sunt lucruri care se întâmplă în Oradea şi în jur.“

Oraşul are şi o foarte bună infrastructură rutieră. Este unul dintre oraşele cel mai bine conectate din România. Este o poartă către Vest, adaugă ea. „Dincolo de modul în care arată în zona centrală, Oradea mai are câteva caracteristici notabile, începând cu reţeaua de centuri, şi zic reţea pentru că ea există. Există o centură a oraşului şi există şi un inel metropolitan care este în curs de finalizare. Este o reţea de supra-traversări la centură şi o serie de pasaje care au această această utilitate de a eficientiza traficul urban şi periurban.“

 

Ce mai e de făcut?

Pentru o dezvoltare şi mai armonioasă în Oradea, ea ar stimula cât mai mult educaţia antreprenorială. Totodată, ar paria pe formarea tuturor cadrelor didactice în aceste noi strategii didactice. Mai mult, ar miza pe dezvotarea competenţelor digitale ale elevilor, inclusiv AI. De ce? „Marea majoritate a şcolilor, nu doar din Oradea, ci şi din România, sunt într-un proces de implementare a acestor programe de infrastructură digitală - PNRR C15. Deci, practic, această infractură o avem, rămâne să o utilizăm cât mai constructiv, în beneficiul nostru.“

În ceea ce priveşte educaţia antreprenorială, România nu are academii de antreprenoriat şi academii de afaceri pe nevoile actualilor antreprenori, spune ea. „Un program de formare în antreprenoriat ne asigură şi acel pool de resurse din care să ne asigurăm o continuitate antreprenorială şi o dezvoltare a acestui ecosistem la nivel de municipiu. Dinamica antreprenorială în Oradea este mai ridicată decât în alt oraşe. Deja există un parc ştiinţific şi un incubator de afaceri aici, dar e nevoie să dezvoltăm educaţia antreprenorială în continuare“, conchide Adina Rada, prezentă în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.