♦ Construcţii Erbaşu este unul dintre cei mai importanţi actori din industria de construcţii din România ♦ Compania, controlată de familia Erbaşu, are filiale în Iaşi, Timişoara, Oradea, Constanţa, Cluj (o filială mai mică) şi Craiova, asta dincolo de Bucureşti ♦ Cele mai puternice sunt cele din Oradea şi Timişoara ♦ În paralel, grupul are activităţi şi în ospitalitate, industria alimentară şi agricultură.
Grupul Construcţii Erbaşu, controlat de familia Erbaşu, are în plan să dezvolte hoteluri în opt oraşe din România, printre care Bucureşti, Oradea şi Timişoara, în contextul în care turismul va fi unul dintre sectoarele care vor beneficia de creşteri substanţiale pe plan local în următorii ani.
„Oradea se află la intersecţia dintre Cluj, Budapesta şi Timişoara, pe axa Timişoara-Oradea fiind şi Aradul. Ţinând cont de proiectele de infrastructură rutieră, Oradea se conturează ca un centru economic extrem de important pentru zona transfrontalieră. De aceea, construim şi un hotel propriu aici“, spune Cristian Erbaşu, CEO şi proprietar al grupului.
Construcţii Erbaşu este unul dintre cei mai importanţi actori din industria de construcţii din România.
„Noi avem în cadrul grupului nostru şi o activitate hotelieră şi ne-am hotărât ca unul din cele opt oraşe în care să investim şi să facem un hotel să fie Oradea. În acest moment, în Bucureşti avem un hotel şi e în construcţie al doilea, care va fi gata în câteva luni. Vor urma Oradea şi Timişoara.“
Preferă branduri internaţionale
În Oradea, va fi vorba de un hotel de 150 de camere, cotat undeva între 3 şi 4 stele, afiliat brandului Ibis Styles. Va avea o tematică sportivă pentru că se află destul de aproape de centrul oraşului, la până în 10 minute de mers pe jos, dar destul de aproape şi locul unde se va afla viitorul stadion. „Nefiind de specialitate, am hotărât să ne afiliem unui brand internaţional. În Bucureşti, am optat pentru Ibis şi Novotel. Nu mergem în zona de lux, ci în zona de calitate, însă la un preţ bun.“
Cristian Erbaşu adaugă că grupul pariază pe ospitalitate dat fiind că turismul va fi una dintre activităţile economice româneşti care va creşte extraordinar de bine, mai ales odată cu dezvoltarea infrastructurii.
În Bihor, de exemplu, infrastructura s-a dezvoltat şi continuă să se dezvolte foarte mult. Această reţea de autostrăzi, precum şi de drumuri naţionale, dar şi de reţele de toate felurile – apă, canal, gaz – vor ajuta turismul în următorii ani.
Grupul mai are activităţi şi în agricultură şi în industria alimentară. „Încă nu avem, dar s-ar putea inclusiv în aceste domenii să facem investiţii în zona Bihorului.“
De ce Oradea?
Acum 6-7 ani, antreprenorul a hotărât să înfiinţeze o filială a Construcţii Erbaşu la Oradea. Înainte de asta, a făcut o analiză destul de amănunţită. „Am căutat varianta cea mai bună pentru noi, ca firmă din Bucureşti. Voiam să facem un filială care să administreze toată Transilvania, care să se ocupe de lucrările de construcţii din toată zona.“
Dacă, de exemplu, în Moldova a fost uşor să meargă la Iaşi, iar în Banat la Timişoara, în Transilvania a avut de ales. Iar la prima vedere ar fi fost mult mai simplu să opteze pentru Cluj. „Totuşi, am făcut o analiză mai amănunţită şi, la final, am avut de ales între Alba Iulia şi Oradea.“
Alba Iulia avea avantajul că era mai aproape de Bucureşti, însă Oradea avea avantajul zborurilor.
„Şi cel mai important a fost faptul că Oradea oferea deschidere mai mare pentru noi ca constructor, atât pentru Transilvania, cât şi pentru alte zone din afara ţării, mai ales Ucraina, care în viitor s-ar putea să aibă proiecte extrem de mari şi importante - de dezvoltare şi de reconstrucţie.“
Inclusiv poziţia geografică a reprezentat un criteriu important. Fiind la graniţă, există posibilitatea de a colabora cu firmele din vest mult mai uşor.
O veste bună
Cel mai greu a fost însă la Oradea, la acel moment, faptul că exista o mare criză de oameni specializaţi. Foarte mulţi erau plecaţi în Europa.
„Între timp, lucrurile s-au mai reglat, dar iniţial a fost greu să găsim oameni cu care să demarăm acest proiect. Când am înfiinţat noi filiala, exista o migraţie inclusiv din România spre Ungaria. Vecinii noştri beneficiau de resursele din România, nu doar de resursele umane, ci şi de altele care ţin de industria de construcţii.“
Acum, este invers fenomenul migraţiei, mai ales după aderarea la Schengen.
Antreprenorul spune că decizia de a înfiinţa filiale a luat-o de mult, însă nu a avut totdeauna cele mai bune premise. E una să mergi în anumite zone, să faci un proiect şi apoi să te retragi, iar alta e să înfiinţeze o filială care să fie acolo pentru totdeauna.
„Până la urmă, este ca o companie care are o colaborare foarte strânsă cu o altă companie mai mare din Capitală.“
Astăzi, grupul are filiale în Iaşi, Timişoara, Oradea, Constanţa, Cluj (o filială mai mică) şi Craiova, asta dincolo de Bucureşti. Cele mai puternice sunt cele din Oradea şi Timişoara.
Un lucru îmbucurător acum este şi faptul că situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat.
„Avem tineri care au venit la Bucureşti să lucreze la noi în companie, însă odată ajunşi la maturitate, unii dintre ei au decis că vor să revină acasă. Le-am propus să conducă filalele din ţară. Altfel, i-am fi pierdut. Am păţit asta şi la Oradea, dar şi la Timişoara sau Iaşi.“ Această migraţie dinspre Capitală spre provincie e un semn de sănătate a economie, un semn de uniformizare a dezvoltării.
Ce urmează?
„În România o diferenţă foarte mare între Capitală şi restul ţării, lucru care în ţările dezvoltate nu se observă. Aşadar, faptul că sunt multe oraşe din România unde se poate trăi bine e un semnal bun.“
Dezvoltarea din ultimii 6-7 ani a adus România într-o situaţie mult mai bună, adaugă el. Econommia va creşte în continuare, iar asta şi datorită PNRR-ului. Vor mai fi încă 2-3 ani de acest fel, iar fondurile europene vor reprezenta principala sursă de finanţare a marilor proiecte din ţara noastră. Şi vor fi, totodată, un motor economic.
„Totuşi, trebuie să învăţăm să dezvoltăm ţara şi fără fonduri europene pentru că, în timp, volumul lor va scădea.“
Proiecte emblematice
Privind retrospectiv, consideră că deschiderea biroului de la Oradea a fost o alegere extrem de fericită, având în vedere faptul că administraţia locală a început un amplu proces de dezvoltare şi de refacere a patrimoniului. Totodată, a dezvoltat infrastructura.
„Am simţit la conducerea administrativă de la acea vreme, care în mare parte e şi acum, dorinţa de a avea parte de companii cât mai mari şi cât mai bune, care să vină să lucreze la ei în zonă, nu numai în Oradea, ci în întreg judeţul Bihor.“
Faptul că administraţia a făcut invitaţii către toţi actorii importanţi din România să vină să lucreze în zona lor a fost un factor extrem de important pentru dezvoltarea Oradei, care a putut beneficia de potenţialul unor companii foarte mari, atât internaţionale, cât şi naţionale, crede Cristian Erbaşu.
„Chiar dacă aveai fonduri şi proiecte, dacă nu aveai potenţial de execuţie, nu reuşeai să le începi şi, cu atât mai greu, să le finalizezi.“
După înfiinţarea filialei din Oradea, primul proiect al grupului nu a fost însă în judeţul Bihor. „Am ofertat, dar nu am câştigat de la început.“ Primul proiect a fost unul mic, în judeţul Sălaj – e vorba de reabilitarea unui drum judeţean. Au mai fost apoi alte două, unul tot în Sălaj şi unul în zona Clujului, două lucrări de apă şi canal, cu fonduri europene. La un an şi jumătate după înfiinţare, au început să apară primele proiecte în Oradea şi în judeţul Bihor.
„Primul proiect în care am fost implicaţi a fost Piaţeta Canzaban. A fost un proiect amplu, iar acum vorbim de o destinaţie la nivel occidental. A fost primul nostru contact cu administraţia locală. A urmat un centru de afaceri, pe care l-am terminat acum un an. Am lucrat şi la centura Oradei - era drumul naţional Sânmartin, o lucrare foarte specială prin prisma faptului că termenul de execuţie era destul de scurt, astfel încât să nu se piardă fondurile europene.“
Lucrări actuale
Între timp, grupul a contractat lucrări mult mai mari, precum autostrada dintre Chiribiş şi Suplacu de Barcău. Este o zonă cu un pod foarte lung, cel mai mare din România, afirmă antreprenorul. E o lucrare preluată şi executată în primă etapă de altcineva, acum 15-20 de ani, dar neterminată.
„O vom termina noi.“
O altă lucrare mare este spitalul nou prin PNRR, un spital mare, cu 400 de paturi.
„E o bornă, nu sunt multe spitale făcute în România pe această specializare - de boli infecţioase - cu atât de multe paturi. Vor mai fi şi alte alte unităţi spitaliceşti care importante.“
În filiala de la Oradea, specialişti sunt aproximativ 120, dar numărul lor va mai creşte. Numărul muncitoriilor fluctuează de la 200-300 la mai mult, în funcţie de amploarea lucrărilor.
„Ţinând cont de dezvoltarea din Oradea, din Bihor, ne-am dorit să ne dezvoltăm şi noi durabil în judeţ. Astfel, am luat o clădire de referinţă, pe care am renovat-o. Anterior, aici a fost Clubul Constructorul. E un imobil care are o vechime de aproape 100 de ani. Aceasta a devenit sediul oficial al companiei Construcţii Erbaşu şi al companiei-fiică - Erbaşu Transilvania.“
Această firmă din urmă a fost înfiinţată acum circa opt luni.
„Dacă vor fi oportunităţi, vom merge şi dincolo de graniţă - în Ungaria, Ucraina sau Serbia. Acesta a fost unul din argumentele noastre când am luat hotărârea să facem o filială foarte puternică la Oradea. Pentru Serbia, avem şi filiala Banat, dar întotdeauna filialele noastre colaborează între ele“, conchide antreprenorul, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Firma Construcţii Erbaşu a obţinut afaceri de 2,3 mld. lei în 2023, plus 127%.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE