Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Mircea Mălan, Consiliul Judeţean Bihor: Avem în implementare un proiect de infrastructură „tram-train“ de 274 mil. euro, prin care legăm Oradea de zonele limitrofe

♦ Practic, liniile de tramvai din Oradea vor fi legate de anumite tronsoane de cale ferată scoase din uz, iar pe acestea vor circula vehicule de tipul tram-train (un mix de tramvai şi tren) ♦ De asemenea, administraţia judeţului Bihor negociază cu o companie din China pentru ca aceasta să deschidă aici o fabrică de „înaltă tehnologie“ ♦ Judeţul a atras în ultimii ani mai multe proiecte greenfield majore, în frunte cu fabrica Nokian, o investiţie de 600 mil. euro ♦ Fabrica Biopharma Plasma de produse farmaceutice şi cea a Stihl de utilaje sunt alte două exemple de investiţii anunţate în 2024.

Oradea, dar şi judeţul Bihor în ansamblul său reprezintă o poartă către Vest, atât din punct de vedere geografic, cât şi din cel al culturii şi al dezvoltării, afirmă Mircea Mălan, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Bihor.

„Mai mult, acum, după intrarea în Schengen (inclusiv terestru), suntem parte din Occident şi suntem integraţi în Occident.“

În urmă cu aproximativ 15 ani, oraşul Oradea a început un proces accelerat de dezvoltare, bazat pe o viziune de extindere a tuturor domeniilor, adaugă el. Un rol principal în proces l-au avut parcurile industriale.

„Am vizat atragerea de investiţii străine şi de fonduri europene, Oradea fiind campioană la atragerea de fonduri europene în mandatele de primar ale lui Ilie Bolojan. Eu am fost viceprimar al oraşului în timpul celor două mandate. Din 2020, am mers împreună la Consiliul Judeţean, eu vicepreşedinte, iar Ilie Bolojan preşedinte. Iar acum, când el a plecat la Bucureşti, eu am preluat responsabilităţile de preşedinte interimar.“

 

Pariu pe infrastructură

Mircea Mălan adaugă că în această perioadă Consiliul Judeţean Bihor a realizat investiţii semnificative în infrastructură, în special în infrastructura rutieră, dar nu numai. Astfel, au fost construite şapte centuri în judeţ, un inel metropolitan şi mai multe drumuri noi.

„În acest mandat, vom continua aceste investiţii şi avem opt pasaje rutiere subterane şi supraterane de executat, plus câteva pasaje pietonale. Am investit mult în această componentă. Suntem acum mai bine conectaţi şi din punct de vedere aerian. Avem un aeroport internaţional a cărui pistă a fost prelungită, avem singurul terminal cargo din România accesibil direct de pe aeroport, avem un terminal nou, finalizat, pentru pasageri şi avem curse noi care operează de la Oradea spre Bucureşti şi de la Oradea spre Europa şi spre lume.“

Totodată, administraţia are în implementare un proiect major, în valoare de 274 de milioane de euro, pe care îl realizează în parteneriat - Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Oradea şi CFR.

„Vrem să conectăm liniile de tramvai din Oradea cu anumite tronsoane de cale ferată scoase din uz. Vrem să achiziţionăm vehicule tram-train, care să opereze în zona metropolitană a oraşului Oradea, spre aeroport, spre Băile Felix şi spre câteva comune din jur. În felul acesta, şi circulaţia feroviară va fi extrem de dezvoltată. Este un proiect unic în România, foarte important pentru judeţul nostru.“

 

Proiecte ce pornesc de la oameni

Sunt mai multe mari capitale ale lumii unde vedem că zona oraşului este legată prin acest mod de zona limitrofă, de zona metropolitană. Mircea Mălan spune că administraţia s-a inspirat din mai multe părţi şi a adaptat toate aceste exemple de bună practică la situaţia locală.

„E un proiect pe care l-am depus şi suntem în proceduri de licitaţie pentru achiziţia vehiculelor şi a lucrărilor. Termenul de livrare a acestor vehicule este de cel puţin doi ani. Acum, noi lucrăm la caietul de sarcini pentru licitaţie, deci va mai dura şi procedura de licitaţie puţin. În aproximativ trei ani de zile, tram-train-ul din Oradea şi zona metropolitană va fi funcţional.“

El adaugă că proiectele locale pornesc de la realităţile concrete ale oamenilor şi urmăresc să satisfacă nevoile pe care bihorenii le au.

„Am extins modelul de dezvoltare din Oradea la nivelul întregului judeţ. Am construit parcuri industriale în toate zonele judeţului Bihor pentru a crea locuri de muncă mai aproape de oameni şi pentru a dezvolta uniform judeţul din punct de vedere economic.“

„Am derulat programe de sprijin pentru comunele şi oraşele din judeţ astfel încât să introducă reţele de gaze naturale şi să finalizeze reţelele de apă şi canalizare.“

De asemenea, există programe pentru împăduriri gestionate de Consiliul Judeţean. În fiecare an, în parteneriat cu mai multe instituţii şi cu ajutorul voluntarilor din judeţ, noi suprafeţe sunt plantate în judeţul Bihor.

„Am pus un accent deosebit şi pe curăţenie. Avem un grad de colectare separată de 35%, în condiţiile în care media la nivel naţional este de undeva la 14-15%.“

Se colectează pe şase fracţii separat, în mediul urban şi pe cinci fracţii separat, în mediul rural.

 

Turism de leisure şi de business

„De asemenea, am investit în dezvoltarea turistică a judeţului nostru. Avem cea mai mare densitate de peşteri din Europa. Am făcut, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, mai multe proiecte de infrastructură turistică.“

Vin mulţi turişti în judeţ, nu doar Oradea este punct de atracţie, explică preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Bihor. Dacă vin în Oradea, stau o zi sau două şi apoi pleacă.

„Pe noi ne interesează să vină turişti care să stea mai mult în judeţul nostru, pentru a se bucura de frumuseţile naturale de aici, de specificul local, de gastronomia zonei, de produsele meşteşugăreşti. Facem investiţii în dezvoltarea turistică integrată a judeţului Bihor astfel încât să ne punem în valoare specificul local, patrimoniul natural, patrimoniu cultural, patrimoniul construit.“

Când vine vorba de mediul de business, deschiderea, sprijinul şi transparenţa administraţiilor locale au fost un element important, pe care l-au subliniat toţi actorii care au decis să investească în Bihor, adaugă el.

„Au contat şi pregătirea forţei de muncă, dar şi faptul că suntem interesaţi să dezvoltăm universitatea, care este extrem de importantă.“

Alţi factori au fost apropierea de graniţă şi legăturile mai bune cu vestul. Intrarea în Schengen reprezintă un avantaj, dar nu este un argument esenţial pentru investitori. „Acum, mărfurile şi persoanele circulă mai bine fără vamă. Dar, cred că celelalte componente sunt mai importante, cele care ţin de atmosfera creată prin implicarea administraţiei locale, de modul în care companiile găsesc forţă de muncă calificată şi de costurile efective pentru cumpărarea trenului. Noi acordăm tot sprijinul necesar potenţialilor investitori, îi aşteptăm cu braţele deschise.“

 

Ce investiţii mai sunt în plan?

Şi, crede el, asta a contat foarte mult. Şi faptul că nu mai există graniţă e un element important. Aşadar, de acum înainte vor veni şi mai mulţi investitori.

„Suntem într-o permanentă negociere cu companiile străine şi româneşti care doresc să investească la noi. Recent, am fost vizitaţi de o delegaţie consistentă din China, care doreşte să investească în înaltă tehnologie în judeţul Bihor. Am fost, de asemenea, vizitaţi de companii care doresc să opereze în terminalul cargo din aeroportul din Oradea.“

Grupul din China produce anumite izolaţii inventate de ei, dintr-un material inventat de ei, acoperind 90% din cererea din piaţa globală, explică Mircea Mălan. Astăzi, aceste izolaţii sunt folosite pentru liniile de înaltă tensiune. Datorită invenţiei lor, ele se realizează mult mai ieftin, mult mai uşor şi rezistă mult mai mult la intemperii. Produsul dezvoltat de compania chineză a ajuns astfel să fie lider pe piaţa mondială, adaugă el.

„Urmează să ia decizia unei noi fabrici în curând şi sperăm să îi avem ca investitori. Pentru această investiţie, ne luptă cum Ungaria.“

Judeţul a atras în ultimii ani mai multe proiecte greenfield majore, în frunte cu fabrica Nokian, o investiţie de 600 mil. euro. Fabrica Biopharma Plasma de produse farmaceutice şi cea a Stihl de utilaje sunt alte două exemple de investiţii anunţate în 2024.

Preşedintele interimar al CJ Bihor e optimist în continuare. Iar forţa de muncă bine pregită reprezintă un motiv important în acest sens.

 

Pariu pe educaţie adaptată

„Suntem singurul judeţ din ţară care are un campus şcolar pus în funcţiune, iar aici companiile sunt implicate în pregătirea copiilor.“

Există un parteneriat între Universitate Oradea, Primăria Oradea, Consiliul Judeţean, mai multe companii şi asociaţii.

„Avem un campus şcolar în care am investit 29 de milioane de euro. Acest campus tehnologic reprezintă o formă de învăţământ nouă.“

La finalul studiilor, poţi să îţi continui drumul dând bacalaureatul şi mergând la facultate. Poţi şi să te opreşti, primeşti o diplomă şi devii un bun meseriaş, cu un salariu care să-ţi permită să-ţi întreţii familia, explică el.

„Vorbim de specializări cerute de companii. Angajatorii din judeţ sunt cei care susţin în mod direct copiii din acest campus, le acordă burse. Pregătirea tehnică concretă este realizată de inginerii din aceste firme. Practic, e o colaborare foarte bună între mediul academic, administraţie şi mediul de afaceri local. Noi ne adaptăm la realităţile din teren şi pregătim acele domenii unde e mare cerere.“

Există şi forţă de muncă externă, din Ungaria, adaugă el. Iar după intrarea în Schengen e cu atât mai uşor procesul.

„Multe persoane din Ungaria vin în România la cumpărături acum. Până în urmă cu câţiva ani, românii treceau graniţa în Ungaria, ca să facă shopping acolo. Acum s-a schimbat direcţia. De asemenea, sunt mulţi unguri care vin să lucreze în judeţul nostru, fie în construcţii, fie la companiile din parcurile industriale“, conchide Mircea Mălan, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.