Oradea, poartă către vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. O familie de antreprenori a cumpărat câteva zeci de case într-un sat uitat de lume din Bihor şi dezvoltă primul sat turistic tradiţional românesc. „Vom avea capacitate de cazare de 100-120 de persoane“

♦ ÃŽn acest proiect vor fi implicaÅ£i ÅŸi alÅ£i proprietari din sat, care vor, la rândul lor, să îşi transforme casele în unităţi de cazare sau care vor să îşi integreze alte activităţi în această iniÅ£iativă â™¦ Spre exemplu, unele familii tinere din localitate au ferme de mangaliÅ£e ori de bivoli, iar acestea vor furniza materia primă pentru restaurantul proiectului.

Gheorghe Dumitru Neag este antreprenor din 2002, din momentul când a început să se implice direct în compania înfiinţată de tatăl său. Anul acesta se împlinesc aşadar 23 de ani de când activează în cadrul firmei de construcţii Flodor Transcom.

„Nu a fost o dorinţă neapărat a mea. A fost un parcurs firesc şi natural. Încă din facultate am început să muncesc alături de tatăl meu, asta în paralel cu studiile.“

Compania Flodor Transcom face în principal construcţii industriale şi a avut afaceri de 101 mil. lei în 2023, relativ stabile faţă de anul anterior.

„Începând cu 2011, ne-am specializat pe proiectarea şi execuţia de construcţii industriale. În prezent, cam 80% din cifra noastră de afaceri este generată de proiecte private, în principal industriale.“

 

Dezvoltare locală

Având în vedere că Oradea s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, în ultimii ani, antreprenorii şi-au concentrat atenţia pe activitatea locală. Au avut însă proiecte şi în ţară, şi chiar în afara ţării, în Bulgaria.

„În prezent, avem proiecte la Târgu Jiu, la Cluj, dar în principal activăm în zona Oradei, iar motivul principal este că oraşul a avut un parcurs foarte frumos în ultimii ani.“

Fiind la graniţa de vest a ţării, Gheorghe Dumitru Neag spune că au existat multe avantaje pentru oraş şi judeţ, în principal în ceea ce priveşte infrastructura (care conectează zona cu Occidentul), România fiind deficitară la acest capitol.

„Dar dacă eşti la graniţa cu vestul, asta nu înseamnă neapărat că lucrurile funcţionează bine aici. Principalul merit aici îl au autorităţile locale.“

Evoluţia şi-a pus amprenta într-un mod pozitiv şi asupra afacerilor autohtone, începând cu faptul că în 2024 Oradea a primit mai mulţi turişti decât sunt locuitori. Asta înseamnă, bineînţeles, un imbold pentru domeniul HoReCa, dar şi pentru alte companii mai mari sau mai mici.

„Renovarea faţadelor a jucat un rol aici. În urmă cu 10 ani, ne-am gândit şi noi să abordăm domeniul acela al reabilitării clădirilor istorice, dar cumva nu s-au legat lucrurile şi am renunţat pe parcurs. Sunt însă alte companii, în principal din Oradea, care au lucrat şi au lucrat bine.“

 

Un nou pariu

Dincolo de businessul de construcÅ£ii, familia lui Gheorghe Dumitru Neag activează ÅŸi ea în HoReCa.  „Am mai fost pre­zenÅ£i ÅŸi în trecut în acest domeniu. ÃŽn pre­zent, dezvoltăm un proiect de suflet – primul sat turistic tradiÅ£ional românesc. ÃŽn România, nu există un sat turistic tradi­ţio­nal, mă refer aici la nivelul întregului sat.“

Nu va fi un sat-muzeu, pe modelul Astra din Sibiu. Va fi un sat de sine stătător.

„De altfel, noi nici nu am intenţionat să cumpărăm tot satul. Am achiziţionat mai multe proprietăţi pe care le-am restaurat şi pe care încă le restaurăm, pentru a găzdui turiştii la un nivel de top, un nivel similar cu cel din sudul Franţei sau din Italia.“

Pe lângă proprietăţile achiziţionate, mai sunt şi altele. Sunt familii care locuiesc aici, sunt gospodării vii, funcţionale. Ele vor continua să existe.

„Mai mult, vrem să le integrăm în proiect. Vrem ca turiştii care vin din România sau din afara României să poată să descopere satul tradiţional românesc. Asta înseamnă să se cazeze şi să vadă cum e un sat viu. De la asta am pornit, de la faptul că în zona noastră satele mor.“

Populaţia e îmbătrânită, iar tinerii şi familiile tinere pleacă pentru că nu îşi găsesc aici surse de venit, explică el.

„Când am venit noi în satul Coleşti, l-am găsit în paragină, plin de vegetaţie crescută peste tot. Erau inclusiv arbori care creşteau prin case, prin acoperişuri. Iar casele erau şi ele abandonate.“

Satul Coleşti se află în partea de sud a judeţului Bihor, la aproximativ o oră de Oradea. Gheorghe Dumitru Neag afirmă că ştia satul de mai mulţi ani, însă proiectul a decis să îl demareze în urmă cu doi ani. De atunci s-au apucat să restaureze gospodării, să amenajeze un restaurant.

„În paralel, organizăm fermele care ne vor asigura materia primă pentru restaurant. Sperăm să putem deschide porţile proiectului la 1 august.“

 

Care a fost avantajul?

Antreprenorul spune că e sat izolat, care nu a fost agresat punct de vedere arhitectural. În ultimii 20-30 de ani, construcţii noi nu au apărut.

„Noi am găsit aici casele vechi, bătrâneşti. Dacă erau construcţii noi - pensiuni, vile sau A-frame-uri, nu am mai fi putut face nimic.“ Experienţa pe care familia o are în domeniul construcţiilor a ajutat.

Iniţial, antreprenorii au identificat câteva persoane care au vrut să-şi vândă proprietăţile.

„Pe parcurs, situaţia s-a complicat, dar ne aşteptam la asta. Acum avem însă suficiente achiziţii realizate. Scopul nostru iniţial a fost să dezvoltăm capacitate de cazare pentru 100-120 de persoane. Iar în prezent, avem acest nivel asigurat.“

Gheorghe Dumitru Neag afirmă că a discutat şi încă mai are discuţii cu câţiva dintre localnici care vor să-şi amenajeze casele şi să le integreze în proiect. „Vom găsi o formă de administrare comună pentru toate. Sunt deja exemple în acest sens.“

În total, în momentul de faţă, sunt 50 de unităţi de cazare – ale familiei de antreprenori şi altele - împărţite în mai multe gospodării.

„Chiar nu voiam să cumpărăm un sat întreg, ideea era şi este să creştem un proiect împreună cu comunitatea. Dincolo de propietăţile achiziţionate de noi, există şi unele care sunt deţinute de alţi oameni. Am discutat cu ei.“

 

O direcţie unitară

Toate casele din sat vor fi restaurate, iar faţadele lor vor fi amenajate în aceeaşi linie. „Noi aici îi vom ajuta pe proprietari. Nu le vom finanţa integral refacerea faţadelor, dar am găsit variante să poată plăti în rate. Noi având experienţă în domeniu, achiziţia materialelor se va face la costuri foarte mici.“

Per total, nu vorbim de o investiţie foarte mare, afirmă antreprenorul. „Sunt 30 de faţade de case care nu sunt ale noastre.“

Spune că nu a întâmpinat rezistenţă sau probleme din partea localnicilor când le-a prezentat proiectul, din contră, oamenii s-au bucurat. Multe gospodării erau lăsate în paragină. „Totuşi, în România, istoric, casa bătrânească nu se vinde. Acum, pe parcurs, lucrurile s-au mai aşezat.“

El mai adaugă că fostul primar al Oradei, la un moment dat, a hotărât ca proprietarii clădirilor din centrul istoric care nu-şi îngrijesc faţada să plătească de cinci ori impozitul pe clădire. Dacă o îngrijesc însă, beneficiază de scutiri de la plata impozitelor. Iniţial, lumea nu era obişnuită cu un asemenea sistem. Pe parcurs însă, s-au văzut rezultatele şi acum toată lumea e mulţumită. În ultimii ani, acest principiu a început să se aplice şi în comune - la garduri şi faţade.

Pentru că a anticipat că dezvoltarea unui asemenea proiect (satul turistic tradiţional românesc) ar putea atrage iniţiative din partea altor antreprenori care să nu respecte stilul arhitectural, Gheorghe Dumitru Neag a discutat cu primarul.

„Satul nostru aparţine de oraşul Vaşcău, cel mai mic oraş din România. E un primar tânăr aici, care a înţeles ce facem şi lucrează la un regulament urbanistic pentru satul Coleşti. Noi chiar ne-am bucura ca alături de noi să vină alte persoane care să investească, să dezvolte, dar bineînţeles, respectând regulile arhitecturale.“

E foarte important ca oricine va veni în sat să găsească o imagine unitară - de la faţade la garduri. „De câteva luni, lucrăm la garduri după metoda folosită anterior de bătrânii satului. Am găsit oameni cu care să colaborăm pentru a face lucrurile cum trebuie. Avem o bază de date cu meşterii populari şi artizanii din Bihor şi împrejurimi.“

 

Ce va presupune proiectul?

Şi în sat vor fi amenajate ateliere de meşteşuguri, în care să fie permanent prezenţi meşteri. Vorbim de olărit, lemn, ţesut. E o parte importantă a proiectului. Pe lângă asta, va fi amenajat cel puţin un muzeu în sat, dar asta spre finalul anului.

Este important ca acest sat cu familiile, fermele şi gospodăriile deja funcţionale să nu moară, ba din contră, să crească cumva împreună cu proiectul, afirmă el. O poveste frumoasă o reprezintă fermele care sunt active în sat deja.

„Sunt câteva familii tinere aici. O familie, de exemplu, are 150 de bivoli pe care îi cresc pentru noi, pentru restaurantul pe care îl vom deschide. Similar, o altă familie, mutată din Franţa înapoi în ţară, are 100 de mangaliţe. Am vrut să integrăm viaţa deja existentă a satului în proiect.“

În prezent, circa 90 de persoane mai locuiesc în Coleşti, iar media de vârstă e înaintată. Totuşi, sunt şi câteva familii tinere care muncesc şi se gospondăresc aici. Unii lucrează în zonă, dar îşi ţin gospodăriile şi copiii în sat.

„Aceste familii noi ne dorim neapărat să fie integrate şi parte din proiect. Când am decis să facem acest sat tradiţional, aceste familii erau deja aici, doar că unii se chinuiau să îşi întreţină fermele. Acum, vrem să mergem împreună mai departe.“

Omul de afaceri spune că nu a calculat investiţia totală în această iniţiativă care s-a întins pe o perioadă lungă de timp.

 

Când va fi gata?

„Vara aceasta vom fi gata cu cel puţin cu jumătate dintre locurile de cazare. Turiştii care vor veni nu vor resimţi această situaţie, şantierele vor fi izolate. Restaurantul, care este foarte important, va fi funcţional la capacitate 100%.“

În proiect nu se vor putea închiria camere, ci gospodării, cu living, zonă de dormit, zonă de stat, terasă. La intrarea în sat, va exista o recepţie, amenajată într-una dintre gospodării. Acolo va fi o parcare mare pentru toate maşinile. „Vom avea maşinuţe electrice, de golf, care să ducă turiştii până în sat.“

Proiectul va fi prezent inclusiv pe platformele de rezervări.

„Luna trecută am fost în Europa pentru a învăţa să producem brânzeturi de înaltă calitate. Ne dorim să producem foarte multe preparate local, care să poată să fie vândute în toată ţara. Vom fi prezenţi şi pe social media şi pe toate platformele de rezervări.“

De asemenea, oamenii vor putea veni şi doar să se plimbe, să mănânce. Dincolo de restaurantul de top, va fi amenajată şi o zonă de street food. Restaurantul va fi specializat pe carne de bivol, carne de mangaliţă şi carne de oaie, materia primă fiind asigurată din sat sau din zona noastră. „Împreună cu noi, vor putea să crească şi fermele care ne asigură materia primă“, conchide antreprenorul, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.