Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. O fabrică din Oradea produce mopuri şi lavete folosite în spitalele din Franţa, Elveţia, Australia sau Marea Britanie, dar şi în hotelurile de lux din Dubai. „Produsele noastre dezinfectează doar cu apă“

♦ Firma Decitex din Franţa a intrat pe piaţa din România acum două decenii ♦ Grupul are doar două fabrici - una la Oradea şi o alta acasă, în Franţa ♦ Compania din România a avut în 2023 afaceri de 8,2 mil. lei, plus 39%.

Fabrica grupului francez Decitex din Oradea produce mopuri şi lavete folosite în spitalele din Franţa, Elveţia, Australia sau Marea Britanie, dar şi în hotelurile de lux din Dubai. Particularitatea a­ces­tor bunuri e că pot fi folosite pen­tru curăţenie doar cu apă, fără produse chimice, inclusiv în spitale.

„Decitex dezvoltă şi produce mopuri şi lavete destinate în special sectorului medical. Aceste produse sunt capabile să dezinfecteze doar cu apă, inclusiv în sălile de operaţie. Folosim nişte microfibre dez­voltate de noi şi reuşim să facem doar cu un produs textil ceea ce mulţi dezinfectanţi chimici, multe produse chimice nu reuşesc să facă ele însele“, spune Cătălin Popa, director executiv al Decitex România.

Grupul francez Decitex există de 25 de ani şi de două decenii este prezent în Ro­mâ­nia. Local, compania a pornit la drum cu nouă angajaţi şi a ajuns acum la 72.

„Până la finalul anului ar trebui să depăşim pragul de 100 de salariaţi.“

 

„Made in Europe“

În afară de Oradea, Decitex mai are producţie în Franţa. Anul trecut a fost închisă unitatea din China, unde se fabrica o parte din gamă.

„A fost luată o decizie strategică la nivel de grup, aceea de a fabrica în Europa. Pentru noi asta a însemnat că am crescut numărul de angajaţi cu 20-25 de persoane. În China erau 40. Productivitatea noastră, a românilor, a reuşit să o depăşească cu mult pe cea a chinezilor.“

În Franţa, având în vedere costurile de producţie, se realizează în prezent toată gama de bunuri de unică folosinţă. Există şi astfel de mopuri şi lavete. Local, se fabrică toată gama middle şi high efficiency.

„România a fost aleasă şi datorită costurilor mai mici. Au contat însă şi alţi factori. Vorbim, spre exemplu, de tipul de calificări pe care le-am găsit la personalul din zonă.“

Oradea a fost o zonă cu tradiţie în sfera confecţiilor textile, iar asta a fost important pentru Decitex, afirmă Cătălin Popa.

Totodată, oraşul a fost un punct stra­tegic pe hartă deoarece livrarea mărfii era foarte rapidă.

„E unul din parametrii pe care noi lucrăm foarte mult. Avem o capacitate de reacţie de două săptămâni - între lansarea comenzii şi livrarea produsului.“

 

Contează Schengen?

Oradea a reprezentat aşadar o soluţie ideală ca poziţie geografică.

„După aderarea la Schengen, inclusiv terestru, simţim o uşoară reducere a costu­rilor de transport. Totodată, e vizibilă redu­cerea termenelor de livrare de la 14 la circa 10 zile. Lucrurile se întâmplă mult mai uşor.“

În plus, adaugă el, în jurul Oradei s-au construit în ultimii ani şi multiple cone­xiuni. Sunt drumuri de legătură, centuri şi alte investiţii în infrastructură care facili­tează extrem de mult transportul.

Pentru grupul francez, când a fost vorba să vină în România acum 20 de ani, a contat şi deschiderea autorităţilor locale.

„Existau la acel moment întâlniri orga­nizate cu mediul de afaceri. Iar investitorii erau întrebaţi ce-şi doresc, ce poate face administraţia pentru ei. O abordare proactivă. Noi suntem acum într-unul din parcurile industriale din oraş. Este a doua hală pe care o construim într-unul din parcurile industriale din Oradea, pentru că, din fericire, sunt mai multe.“

În urmă cu 15 ani, ele nu existau. Suplimentar, a existat o deschidere din partea autorităţilor şi când a venit vorba de dimensionarea loturilor de teren în funcţie de nevoi. S-au găsit mereu soluţii. La fel şi pe zona de autorizaţii, explică executivul.

În hala actuală din România, Decitex a investit 2,8-3 mil. euro, aceasta fiind inau­gurată în august 2023.

„Este o investiţie recentă. Nu mai avem şi hala iniţială, pe aceasta nouă am dimen­sionat-o în aşa fel încât să acopere nevoile noastre până în 2035. Ar fi fost un nonsens să lucrăm în două situri, chiar dacă ele se aflau la 200 metri distanţă.“

 

Unde ajung produsele

Deşi produce local, piaţa românească este una din acelea în care Decitex nu are o prezenţă semnificativă cu bunurile proprii.

„Suntem prezenţi, în schimb, în cam tot ce înseamnă spital universitar prin Europa, în Franţa, în Elveţia. Şi asta cu produse fabricate de noi la Oradea. Cu ele se face curăţenie şi în spitalele din Emiratele Arabe, în sălile de operaţie din Marea Britanie şi Australia.“

Piaţa românească este una atipică. E greu să penetrezi piaţa cu partea de tehnologie, spune Cătălin Popa.

„Interlocutorii pe care noi suntem obişnuiţi să-i avem în faţă în restul lumii, adică directori medicali, epidemiologi, responsabili cu spălătoria, în România sunt concentraţi într-o singură persoană, care nu le poate şti pe toate.“

În zona privată, în România, sunt două spitale cu care grupul colaborează. Este adevărat că şi interesul Decitex pentru piaţa autohtonă este relativ limitat, deoarece energiile care trebuie desfăşurate sunt importante, iar rezultatul e relativ mediocru, afirmă el.

„O parte a problemei ţine şi de legislaţia din România. Spre exemplu, protocoalele de igienă, aşa cum sunt peste tot în lumea dezvoltată, în România există doar de câţiva ani. O altă problemă e legată de lipsa de cunoştinţe. Când eu, prezentând un produs de-al nostru, vorbesc, spre exemplu, de detersie bacteriană de cinci logaritmi, întrebarea care mi se pune este dacă îl avem disponibil în cinci culori. Cam aşa e discuţia.“

Cea mai importantă piaţă pentru grup e cea franceză, dar şi firma e una franceză. Vin apoi Australia şi Marea Britanie. În Elveţia, o altă piaţă de top pentru Decitex, toate spitalele universitare din Geneva, spre exemplu, fac curăţenie cu produsele grupului, spune executivul.

 

Ce urmează?

„Dar şi în zona HoReCa avem clienţi. Hotelul Burj al Arab din Dubai este curăţat cu produse fabricate la Oradea. Burj Khalifa, de asemenea. Pe viitor, ne uităm inclusiv la zona de industrie şi la cea high-tech, cum ar fi, spre exemplu, laboratoarele farmaceutice. Dincolo de microfibre pe care le dezvoltăm, dezvoltăm şi nanofibre.“

Una dintre particularităţile Decitex este că dezvoltă microfibre sau nanofibre specifice tipului de aplicaţie pe care clientul îl doreşte.

„Avem o gamă relativ restrânsă de produse, dar toate sunt capabile să aducă un nivel de igienă dincolo de ceea ce fac produsele tradiţionale, mopurile şi lavetele tradiţionale. Şi asta doar cu apă.“

Începând din acest an, e în teste în mediu spitalicesc - în două spitale universitare din Franţa şi într-unul din Geneva - un produs pentru zona de suprafeţe. Până acum, Decitex era specializat pe zona de paviment.

„Atacăm aşadar şi zona înaltă, inclusiv mesele de operaţie, câmpul operator.“

Ca preţ, Decitex e la nivelul concurenţilor, poate chiar cu 10-20% sub ei, spune Cătălin Popa.

„Mă refer la fabricanţii de mopuri şi lavete clasice. Din ştiinţa mea, suntem singurul fabricant de mopuri şi lavete non-chinez, care vinde mopuri şi lavete în China. Povestea a început în pandemie. Chinezii încearcă de 20 de ani, de când am lansat această gamă, să copieze produsele noastre. Nu au reuşit. Iar în timpul pandemiei, mai degrabă decât să se tot chinuie să ne copieze, au hotărât să cumpere de la noi. Am trecut de la vânzări de unu-două containere pe an la unu-două containere pe lună“, conchide executivul, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

Compania din România a avut în 2023 afaceri de 8,2 mil. lei, plus 39%.