Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Constantin Bungău, Universitatea din Oradea: În 2024, am avut un buget de 350 mil. lei, iar 30% au mers către dezvoltare, infrastructură de cercetare şi proiecte educaţionale

♦ La nivelul anului trecut, instituţia a avut 3.600 de studenţi admişi la licenţă ♦ Înfiinţată în 1963, Universitatea din Oradea acoperă toate specializările, de la medicină la zona umanistă şi de la ştiinţele vieţii la zona tehnică.

În 2024, Universitatea din Oradea a avut un buget total de 350 mil. lei, din care circa 70% au mers către chel­tuieli salariale şi, în general, re­surse umane. Restul de 30% au mers către dezvoltare, respectiv infrastruc­tu­ră de cercetare, infrastructură administra­tivă şi proiecte educaţionale, spune Con­stantin Bungău, rectorul instituţiei.

„Noi suntem una dintre cele mai mari universităţi. La nivelul lui 2024, am avut 3.600 de studenţi admişi la licenţă. Ţinând cont de o rată medie de abandon – care diferă de la o specializare la alta -, putem spune că în jur de 3.000 de absolvenţi de licenţă ies anual de pe băncile Universităţii din Oradea.“

Instituţia a fost înfiinţată în 1963, într-un regim totalitar care nu a lăsat-o să se dezvolte autonom, spune Constantin Bungău. A rămas aşadar doar un institut de învăţământ superior până în 1990.

„Apoi, ea s-a dezvoltat puternic, astfel încât astăzi suntem în top ca dimensiune şi ca programe de studiu. Totuşi, la Oradea, încă din 1780 a existat o academie pe zonă filologică, de drept. Avem o istorie frumoasă şi un prezent şi un viitor mult mai frumoase.“

 

O paletă largă de opţiuni

Universitatea din Oradea acoperă astăzi toate specializările, de la zona tehnică la medicină şi de la zona umanistă la cea a ştiinţelor vieţii. „A fost o decizie strategică să acoperim toate specializările. Dacă în ju­rul oraşului Oradea doreşte orice întreprin­dere să îşi dezvolte activitatea, poate să o facă, indife­rent în ce domeniu activează, pentru că noi avem absolvenţii potrivţi. În­totdea­una, în jurul unei universităţi puter­nice se vor dezvolta parcurile industriale şi, în general, proiectele industriale.“

Este clar că o universitate - şi este şi cazul Universităţii din Oradea - are un rol fundamental într-o societate, spune Con­stantin Bungău. E un pilon pentru dezvolta­rea, diseminarea şi pentru impactul infor­ma­ţiei într-o societate, într-o comunitate. Ea are totodată impact asupra economiei zonale, regionale, naţionale sau chiar europene.

Nu e suficientă însă o universitate pu­ter­nică. Oraşul care găzduieşte universita­tea trebuie să ofere tinerilor posibilităţi. Să le dea şansa să aibă o tinereţe frumoasă. „Eu sunt bucuros să văd că Oradea devine un oraş european, un oraş universitar complex.“

 

Ce vor studenţii?

Când vine vorba de interesele studen­ţilor, rectorul spune că acestea sunt diverse. „Iar noi încercăm să ne pliem pe ele.“ Există cerere mare în zona de medicină, dar există interes şi pentru unele specializări umaniste, cum ar fi filozofia. Există totodată cerere şi pentru zona de finanţe. „Totuşi, încercăm să le explicăm elevilor noştri şi ce cerere există dinspre mediul de business, astfel încât să ştie unde ar putea găsi locuri de muncă. Mă refer aici la inginerie civilă, la zootehnie, ospitalitate şi altele. Mi-aş dori la inginerie să vedem un intreres mult mai mare din partea studenţilor pentru că cererea din partea agenţilor economici e pe ridicată. Oradea s-a dezvoltat ca un oraş de business.“Mai mult decât atât, rolul unei universităţi e să fie cu un pas în faţa mediului de business.

„Noi trebuie să anticipăm ce va fi în economie în următorii 7-8 ani şi să ne pregătim. Acesta e rolul unei universităţi. În agricultură, dacă nu pregăteşti terenul, nu ai ce recolta, aşa şi la noi. Dacă vine o firmă la noi că vrea să facă o investiţie în zona de inginerie chimică, eu nu am cum să pun pe roate un proiect de la un an la altul.“

E nevoie de un ciclu de 5-6-7 ani să pregăteşti resursa umană, să dotezi laboratoare, să iniţiezi cercetări, etc. „Ne adaptăm clar pieţei, dar în acelaşi timp şi pregătim viitorul.“

 

Pilonii dezvoltării

Constantin Bungău spune că există trei piloni pe care Universitatea din Oradea doreşte să se dezvolte. Primul este reprezentat de digitalizare, care înseamnă nu doar suport pentru activităţile operaţionale, ci şi adaptarea zonei de predare, a celei de cercetare. În mod clar, inteligenţa artificială face parte din această strategie. Al doilea pilon este partea de sustenabilitate.

„Suntem singura universitate din România care foloseşte trei surse regenerabile de energie - apa geotermală, panourile fotovoltaice şi pompele de căldură, iar asta în tot ceea ce înseamnă ecosistemul de funcţionare administrativă. Şi suntem o universitate mare, cu foarte multe clădiri, cu suprafeţe mari.“

Al treilea pilon îl reprezintă internaţionalizarea.

„Atragem bugete generoase pentru ca studenţii noştri să poată studia în Europa şi în afara ei. Lucrăm ca numărul lor să crească. Acum, peste 250 de studenţi de la Universitatea din Oradea merg anual în fluxurile de mobilităţi Erasmus.“ Pe de altă parte, instituţia atrage şi ea studenţi străini, având programe în limba engleză.

Pe zona de internaţionalizare, Universitatea din Oradea beneficiază cam o dată la doi ani de un buget de 1,2-1,3 mil. lei doar pentru mobilităţi Erasmus, în UE şi extraUE, spune rectorul. Pe lângă asta, la nivel internaţional, e în partea unei alianţe europene.

„Se numeşte Alianţa EU-Green şi anual primim şi de acolo în jur de 350.000 - 400.000 de lei pentru derularea acestui proiect. Pe partea de digitalizare, am câştigat recent un proiect din PNRR de 30 de mil. lei. Banii vor fi folosiţi exclusiv pentru dotări – aparatură, software, etc. Avem şi alte proiecte. Dezvoltăm al doilea centru de transfer tehnologic, se numeste Smart Industry. E un proiect de 36 mil. lei.“

 

Ce urmează?

Dincolo de asta, instituţia renovează clădirile Universităţii din Oradea ca să aibă funcţii green, funcţii smart. „Totodată, pe zona de cazare, avem o relaţie foarte bună cu Primăria Municipiul lui Oradea. Primele 400 de camere de cămin s-au dat în funcţiune anul trecut. Sunt camere de două persoane, cu baie proprie.“

Universitatea din Oradea îşi propune ca în cinci ani să nu mai aibă nicio cameră de cămin fără baie proprie.

„Totodată, vrem să avem maximum 2-3 studenţi în cameră. Contează foarte mult aceste lucruri. Sigur, contează multe alte lucruri, inclusiv signalistica.“

Acum, urmează să fie finalizat un proiect de alte 400 de camere de cămin pe acelaşi model.

„Facem şi o cantină şi un cămin printr-un proiect PNRR. Nu lucrează firmele de construcţiila cât le-aş putea eu plăti într-un an. Iar orice întârziere costă“, conchide Constantin Bungău, rector la Universitatea din Oradea, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.