Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Care este povestea Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente de profil din lume? „Ne-am dezvoltat în acord cu comunitatea şi cu viaţa“

♦ Ediţia din acest an a festivalului va aduce în prim-plan 845 de evenimente, realizate de echipe din 82 de ţări, organizate în 82 de spaţii de joc, cu aproximativ 100.000 de spectatori pe zi live şi alte câteva milioane online, pe scena digitală.

Festivalul Internaţional de Tea­tru din Sibiu (FITS) a debutat în 1993, ca un festival studen­ţesc, cu trei ţări participante şi opt spectacole. Apoi, an de an, el a crescut, iar acest lucru a fost posibil pentru că s-a dezvoltat în acord cu comu­nitatea şi cu viaţa, spune Constantin Chiriac, preşedintele Festivalului Interna­ţio­nal de Teatru din Sibiu.

„Şi iată că, după 33 de ani, am ajuns la aceste cifre absolut uriaşe, festivalul fiind mo­torul de dezvoltare, dacă vreţi, al Sibiului postrevoluţionar.“ Ediţia din acest an a FITS va aduce în prim-plan 845 de eveni­men­te, realizate de echipe din 82 de ţări, organizate în 82 de spaţii de joc, cu apro­ximativ 100.000 de spectatori pe zi live şi alte câteva milioane online, pe scena digitală.

„Aceste cifre arată, de fapt, dimensiu­nea uriaşă a ceea ce înseamnă festivalul. De 33 de ani realizăm Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, unul din cele mai im­portante festivaluri de artele spectacolului din lume.“

 

Pe harta lumii

Constantin Chiriac afirmă că FITS este în top trei al celor mai importante festiva­luri de profil din lume, alături de Festivalul de la Edinburgh şi de cel de la Avignon, festivaluri mult mai vechi, care au avut alte resurse şi alt câmp de dezvoltare pe par­cursul existenţei lor. „Noi ne-am dezvoltat în acord cu viaţa şi cu comunitatea. Am răspuns tuturor provocărilor care le-am avut, în primul rând din punct de vedere economic, dar şi social, al relaţiilor pe care România le-a avut şi le are în lume.“ Toc­mai datorită acestor relaţii strânse cu oa­menii din jur şi cu societatea în ansamblul său, FITS s-a adaptat an de an. Şi tema festivalului a fost adaptată în consecinţă.

„Tema reprezintă, într-un fel, mo­mentul de sărbătorire, dar şi de pliere pe ce în­seamnă interesele comunităţii. Cultura face diferenţa. Festivalul a fost motorul prin ca­re Sibiul a obţinut titlul de capitală Cultu­rală Europeană în 2007, într-o perioadă când România încă nu era parte din Uniu­nea Europeană“, afirmă Con­stantin Chiriac.

De fiecare dată, agenda unei comu­nităţi trebuie făcută în dialog cu ce înseamnă patrimoniul acelei comunităţi şi cu specificitatea ei. Trebuie să te uiţi care sunt sărbătorile religioase ale comunităţii respective, care sunt sărbătorile laice şi care sunt evenimentele de sezon. Aşa a făcut FITS. „Am ţinut ca FITS să fie un festival independent. Suntem în parteneriat cu Teatrul Naţional din Sibiu, singurul teatru naţional din România în subordine locală. Toate celelalte teatre - şase la număr, dau seama Bucureştiului. Eu nu cred că e bine ca Teatrul Naţional din Cluj sau din Timişoara sau din Iaşi să nu dea seamă comunităţii cărei aparţine, publicului căruia se adresează.

 

Cine e publicul

Doar că FITS şi Teatrul din Sibiu nu se adresează doar publicului local. Nici măcar doar celui din România.

„În 2007, am creat celebrul spectacol Faust la Fabrica de Cultură, iar asta pentru că nu am avut şi încă nu avem infrastructura de spectacole suficient de bine dezvoltată. Jucăm în hale industriale, în spaţii underground, în parcuri, peste tot. Iar acest lucru a transformat publicul din Sibiu. Dar spectatorii nu vin doar din Sibiu, vin de peste tot.“

Anul acesta, pentru prima dată, organizatorii festivalului au făcut un experiment pe care îl vor continua. Au organizat conferinţa de presă a FITS, prezentând toate spectacolele, iar între 10 şi 23 aprilie au lăsat o perioadă de consultare cu publicul din lume. „Am postat prezentarea fiecărui eveniment pe site, în română şi în engleză, în aşa fel încât publicul să poată să-şi facă un pachet cu ceea ce îşi doreşte. Apoi, am dat drumul la vânzarea de bilete şi, în două zile, toate au fost epuizate.“

E important şi că preţurile sunt stabile şi mici, ba chiar multe spectacole sunt gratuite.

„Am îngheţat preţurile din 2020 şi până în 2025. Toate biletele costă între 30 şi 150 lei. În acelaşi timp, în cadrul festivalului, 57% din spectacole sunt gratuite. Tot ceea ce facem în Piaţa Mare, în Piaţa Mică, dar şi în alte pieţe, sunt spectacole gratuite.“

Iar la toate bisericile de rit din Sibiu sunt prezentate spectacole în acord cu ceea ce înseamnă credinţa, cu ceea ce înseamnă respectul pentru Dumnezeu, pentru în regăsirea de sine, iar asta la un preţ modic, de 40 de lei, adaugă Constantin Chiriac.

„Această filozofie a preţurilor şi a modului de vânzare a biletelor nu e nouă. Am învăţat de la toate festivalurile din lume. Am călătorit mult, am făcut parteneriate cu cele mai importante structuri de spectacol, festivaluri şi asociaţii din lume, în aşa fel încât totdeauna să fim pe picior de egalitate.“

 

O nouă etapă

Dincolo de activitatea offline, ce are o istorie de 33 de ani, există şi una online, care a început în pandemie.

„În 2020, Festivalul de la Sibiu a fost singurul festival din lume care a reuşit să găsească o soluţie pentru a exista în acea perioadă de criză. Am făcut o ediţie online, dezvoltând atunci scena digitală, care e funcţională şi astăzi. În acel an, am avut 87 de milioane de spectatori.“

De atunci, există an de an o zonă de online, chiar de online live, pentru că multe din spectacolele importante sunt sold out.

„Astfel, putem să le dăruim tuturor spectatorilor dornici şansa de a lua parte la ele.“

Plus că unele spectacole sunt disponibile pe toată durata anului.

Online-ul şi offline-ul se înţeleg foarte bine la Sibiu, în cadrul festivalului, ele se sprijină reciproc. Totuşi, emoţia spectacolului live nu va putea fi preluată niciodată de ceea ce înseamnă zona online, conchide Constantin Chiriac.

Executivul a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.