♦ „Cei care vor absolvi aceste cursuri, aceste specializări, ar urma să intre direct în linia de producţie şi să satisfacă nevoile companiilor private“, spune Sorin Radu, rectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu ♦ Printre companiile private partenere în proiect se numără Continental, Marquardt şi Odu, nume foarte mari din industria auto.
În ultimii ani, Sibiul pare a fi perceput în primul rând ca un centru cultural, dar în egală măsură el s-a dezvoltat şi din punct de vedere economic, spune Sorin Radu, rectorul Universităţii Lucian Blaga din oraş. Mai mult, platformele industriale din aria metropolitană a Sibiului s-au dezvoltat în directă conexiune cu universitatea, adaugă el.
„A fost un proces de creştere cumva comun. Universitatea a crescut datorită investiţiilor şi partenerilor din mediul economic, dar şi mediul de business s-a dezvoltat pentru că universitatea a reuşit să se potrivească cu nevoile acestor parteneri.“
Investitorii care au ales Sibiul pentru a-şi dezvolta o afacere, atunci când au scanat zona, s-au interesat de mai multe lucruri, însă printre cele mai importante aspecte analizate se numără mediul educaţional.
„Atunci când o companie mare sau mică ori un antreprenor local vrea să-şi dezvolte o afacere, pe lângă beneficiile oferite de autorităţilor publice locale, ea/el mai caută un lucru – un învăţământ universitar dezvoltat.“
Câteva cifre
Companiile se uită la programele de învăţământ, astfel încât acestea să se fi dezvoltat în concordanţă cu interesul lor. „Îmi place să cred că Universitatea din Sibiu a fost mereu atentă la mediul de afaceri şi la nevoile antreprenorilor. Suntem o universitate comprehensivă, asta înseamnă că am dezvoltat programe în aproape toate domeniile de studiu - de la inginerie (cu aproape toate programele şi liniile de studiu) şi ştiinţe (domeniul general de ştiinţe, cu ce înseamnă matematică, informatică şi aşa mai departe) până la medicină, dar şi ştiinţe umaniste.“
Atunci când un investitor alege Sibiul, nu are nevoie doar de ingineri, spre exemplu, are nevoie şi de resurse umane, de psihologi sau de oameni care să lucreze în serviciile de suport, adaugă Sorin Radu.
Universitatea din Sibiu oferă studenţilor peste 80 de programe de licenţă şi peste 60 de programe de masterat. Facultatea de Medicină e printre cele mai căutate. Tot la vârf e şi facultatea de ştiinţe socio-umane, dar există interes şi pentru matematică sau informatică.
Totuşi, ca număr de studenţi, facultatea de inginerie din cadrul universităţii e cea mai importantă. Are 2.500-2.600 de studenţi, dintr-un total de aproape 16.000.
„Dacă ne uităm şi la ce îşi doresc studenţii, la concurenţa de la admitere, remarcăm că în ultimii 20 de ani, dincolo de nişte sincope, interesul pentru facultatea de inginerie a fost tot mai mare. Iar asta, pe de-o parte, pentru că programele tradiţionale şi-au consolidat curricula, iar pe de alta pentru că au fost lansate unele noi.“
De la nivel local la nivel naţional şi internaţional
Pentru un student, e important să îşi găsească un job după absolvire.
„Noi la Sibiu reuşim să atragem tineri din toată ţara, nu suntem o universitate locală, nici chiar regională.“
Mai mult, în ultimii ani, universitatea a reuşit să se internaţionalizeze la propriu, spune rectorul său. Pe de-o parte, vorbim de admiterea unor studenţi străini (mai ales la medicină şi inginerie).
„Pe de alta, în urmă cu aproape 4 ani, am devenit membri ai unei alianţe universitare europene - FORTHEM, formată din nouă universităţi (precum cea din Valencia şi cea din Mainz), inclusiv a noastră.“
Universitatea beneficiază astfel de finanţări pentru mobilităţi academice şi formare profesională. Aşadar atât profesorii cât şi studenţi au posibilitatea de a-şi dezvolta cunoştinţele în universităţile partenere.
„Din punctul meu de vedere, învăţământul românesc are nevoie de oameni, de politici, de educaţie, de resurse şi nu de spaima că vom fi înlocuiţi curând de inteligenţa artificială sau de alte forme de tehnologie.“
Importanţa digitalizării
Toată lumea vorbeşte de digitalizare, toată lumea vrea tehnologizare, spune Sorin Radu. „Universitatea noastră, ca probabil toate universităţile din România, a trecut şi trece încă prin acest proces. Facem paşi frumoşi, deşi poate nu în ritmul pe care mi-l doresc eu. Totuşi, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu s-a transformat radical începând cu pandemia, când a trebuit să ne adaptăm. Au fost aşadar unele lucruri bune care s-au întâmplat şi acest proces continuă.“
În 2024, aproape 30% din bugetul universităţii a mers către investiţii, o pondere record.
„Am avut şansa unor investiţii pe trei linii - pe PNRR, ADR (programul de dezvoltare infrastructură, am inagurat două spaţii de învăţământ şi cercetare) şi venituri proprii.“ Bugetul a fost cu aproape 50 mil. lei mai mare ca în 2023. „Am închis execuţia bugetară pe 255 de milioane de lei. În acest an, am reuşit să obţinem contracte de finanţare pe toate liniile - mă refer aici la cercetare, formare profesională, investiţii în infrastructură - de 58 de milioane de euro.“
Asta înseamnă mai mult decât bugetul universităţii pe un an. Aceste proiecte sunt în derulare, în faze diferite, dar toate cu termene foarte scurte.
Colaborare tripartită
Un proiect major îl reprezintă un campus pentru învăţământul dual, un proiect de 26 mil. euro – bani din PNRR, ce aduce împreună licee din Sibiu, Universitatea Lucian Blaga din oraş şi şase companii private.
„Spre exemplu, în toamnă, vom deschide programe în sistem dual, în directă colaborare cu companiile private din Sibiu. Construim un campus dual, este în plin avânt acest proiect. Sperăm să fie finalizat anul viitor, în luna iunie.“
Campusul dual este un proiect finanţat prin PNRR, susţinut de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care conectează, spune Sorin Radu, trei lumi – liceele sibiene, universitatea şi companiile private.
„Ne propunem să pregătim absolvenţii într-un sistem dublu. Partea teoretică, minimală, va fi oferită în cadrul liceelor, iar partea tehnică va fi asigurată de specialişti din cadrul universităţii, respectiv din cadrul companiilor private.“
Liceele partenere sunt - Liceul Independenţa din Sibiu, Liceul Energetic din Sibiu, Liceul Automecanica din Mediaş. Iar între companiile partenere se numără Continental, Marquardt şi Odu.
„Sunt şase companii mari, importante, partenere în consorţiul de învăţământ dual. Vom avea spaţii de cazare, spaţii de învăţare, laboratoare. Vom avea capacitatea de a şcolariza 250 de persoane per ciclu de pregătire, iar capacitatea de cazare va fi pentru 150 de persoane.“
Care e scopul?
La finalul acestui proces, ar trebui să fie închis cercul, iar cei care vor absolvi aceste cursuri, aceste specializări, ar urma să intre direct în linia de producţie şi să satisfacă nevoile companiilor private.
„Valoarea totală a proiectului e de peste 26 mil. euro.“
Peste 1 mil. euro va merge către burse şi forme de sprijin direct pentru studenţi şi elevi. Cam 80% din valoarea totală reprezintă construcţiile în sine. Iar restul de bani vor fi folosiţi pentru echipamente şi în dotări.
„Practic, în colaborare cu Primăria Municipiului Sibiu, în colaborare cu mai multe licee din Sibiu şi cu companii private, pe un teren pus la dispoziţie de primărie, se vor construi patru clădiri noi, cu terenuri de sport, cu spaţii de relaxare etc, unde elevii şi studenţii vor fi pregătiţi pentru piaţa muncii, în concordanţă cu realităţile şi cu nevoile acestei pieţe.“
Sunt două tipuri de specialişti care vor fi pregătiţi – tehnicieni (cei care vor lucra în liniile de producţie ale acestor companii, e vorba de joburi care nu necesită studii universitare) şi ingineri.
„În cazul acestora din urmă, programele pe care le avem în cadrul universităţii vor fi acum dublate de învăţământul dual. Astfel, jumătate din pregătire se va desfăşura în ateliere şi în întreprinderi în mod direct. E vorba de partea tehnică, partea practică“, conchide el.
Rectorul Universităţii Lucian Blaga a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE