♦ Anterior, mai exact în ultimele decenii, compania Compa Sibiu şi-a concentrat atenţia pe sectorul auto, de unde, în continuare, vine cam 65-70% din business
♦ Totuşi, această industrie traversează o perioadă dificilă, lucru care se vede şi în cifra de afaceri a firmei locale, care a scăzut la 604 mil. lei anul trecut (minus 22%).
Compania Compa Sibiu, un producător important de componente pentru industria auto, şi-a îndreptat în ultimii ani atenţia şi către domeniul apărării, ajungând să lucreze cu mai multe armate NATO şi armate aliate, deşi nu cu cea română.
„Ne-am axat pe domeniul apărării. Nu este un domeniu nou pentru Compa. Deşi în ultimii 50 de ani focusul a fost pe industria auto, în istoria noastră am lucrat şi pentru domeniul apărării. Şi în acest moment avem perspective şi proiecte mari în sector. Livrăm componente de apărare pentru mai multe armate NATO şi armate aliate. Din păcate, încă nu pentru Armata Română, dar sperăm să se întâmple“, spune Dan Băiaşu, director general al Compa Sibiu.
El adaugă că în urmă cu circa trei ani au început discuţiile cu clienţii din apărare, iar acum compania e în două proiecte mari în perioada de ramp-up (dezvoltare) şi are totodată alte destul de multe proiecte în discuţii, unele mai avansate, altele incipiente.
Care e povestea Compa Sibiu?
„Tradiţional, în ultimele două decenii, peste 90% din businessul nostru a venit din domeniul auto. Acum, lucrurile se schimbă. Şi nu vorbesc doar de apărare, avem şi alte sectoare industriale unde suntem activi în acest moment. Astfel, industria auto reprezintă undeva la 65-70% din cifra noastră de afaceri. Probabil că în următorii ani va coborî spre 50%. Asta nu înseamnă că va scădea neapărat, ci că vom creşte noi, asimilând alte industrii.“
Compa a început să funcţioneze ca o companie privată, în secolul 19. Dar, ca orice entitate din România, odată cu schimbarea regimului, a devenit companie de stat. În anii ’70, a avut loc o dezvoltare rapidă în industria auto, fapt ce a făcut ca firma să treacă de 10.000 de angajaţi.
„Asta însemna că aproape orice familie din Sibiu a avut pe cineva care, la un moment, dat a lucrat în Compa. Suntem o companie de tradiţie pentru România şi, mai ales, pentru Sibiu. Anul viitor vom sărbători 140 de ani de la înfiinţarea oficială. Dezvoltarea noastră e strâns legată de istoria Sibiului“, explică executivul. El lucrează de 20 de ani în firmă, iar poziţia de director general o ocupă de două luni.
O istorie cu plusuri şi minusuri
„Istoria noastră a fost marcată de creşteri şi de căderi. Am prins şi perioade în care businessul a suferit mult, dar şi perioade de boom. În prezent, traversăm din nou o perioadă tumultoasă, iar asta din mai multe puncte de vedere.“
Pe de o parte, industria auto trece printr-o perioadă dificilă, o perioadă de reduceri de volume. Partea de electrificare, dar şi concurenţa chineză, care în general nu produce în în Europa, şi-au puns amprenta. „De asemenea, am avut şi acest balon care s-a spart - pompele de căldură. Acum câţiva ani, toată lumea vorbea că în Europa de Vest, în particular în Germania, toate locuinţele vor avea pompe de căldură. Ori toate subvenţiile au fost tăiate şi ne-am trezit în situaţia în care noi şi mulţi clienţi de-ai noştri am investit masiv în asta, pentru că se preconiza o producţie la scară mare. Doar că piaţa a dispărut peste noapte.“
Despre piaţa muncii
În acest context, astăzi, în Compa lucrează circa 1.500 de persoane, numărul variind în ultimii ani între acest prag şi 1.900, spune Dan Băiaşu.
„Avem o echipă tânără, la nivelul conducerii, media de vârstă e de până în 50 de ani, iar în companie e de sub 40 de ani.“
Pentru Compa, afirmă Dan Băiaşu, în ultimele două decenii, a fost dificil să găsească oameni. „Am încercat să rezolvăm acest lucru prin diverse metode. Suntem unul dintre pionierii învăţământului dual. Avem tineri care fac practica în firmă, urmând ca după aceea să se angajeze la noi. Ceea ce facem e un pic diferit de ceea ce fac ce alte companii din zona Sibiului.“
Mai exact, marea majoritate a posturilor din judeţ sunt de asamblare. Compa însă, are nevoie de operatori de maşini de înalte de precizie, are nevoie de forjori, meserii mai specializate. „Astfel, noi oricum trebuie să ne pregătim oamenii. Avem un centru de formare profesională bine dezvoltat. Suntem certificaţi pe 7-10 meserii, aici putem să predăm şi să eliberăm certificate.“
Pariu pe valoarea adăugată
Dacă vorbim de producţia în lohn, există o mişcare a clienţilor spre pieţe mai ieftine. Iar asta e ceva natural. Avantajul cel mai mare al României era sau încă mai este forţa de muncă cu un cost mai redus, spune executivul. „Şi atunci, ca multinaţională, încerci să aduci local operaţiuni care au un aport cât mai mare de forţă de muncă. Noi ne-am dezvoltat altfel, core business-ul nostru este în zona de înaltă precizie. Avem maşini de sute de mii sau milioane de euro şi avem un om care operează două-trei astfel de maşini. În structura de cost a unui produs, manopera nu este cel mai important element. Noi trebuie să ne remarcăm prin calitate şi expertiză tehnică comparabilă, dacă nu mai bună decât ceea ce pot să găsească clienţii noştri în Europa de Vest.“
Prezent versus 2008-2009
Executivul adaugă că nu e prima oară când firma trece prin astfel de provocări. „Am fost aici şi în 2008, când lumea a trecut prin criza financiară, când volumele au fost reduse, la fel ca şi acum. Totuşi, avem proiecte noi, proiecte de anvergură, care sunt în dezvoltare.“
Totodată, suntem în cu totul altă situaţie faţă de 2008.
Chiar şi aşa, putem să ne temem de o criză cu impact profund.
În 2008, criza a fost preponderent financiară, ceea ce a atras după sine căderea consumului şi consecinţele de rigoare. În acest moment, situaţia este foarte diferită. „E o situaţie care nu prea se învaţă la cursurile de economie - sunt foarte mulţi bani pe piaţă, dar cu toate astea ne ameninţă o contracţie a volumelor. E foarte greu de prognozat ce şi când se va întâmpla. Teoretic, noi trebuia să fim în criză de câţiva ani, chiar din timpul pandemiei. Prin infuziile de capital masive din piaţă, acest lucru a fost amânat. Vom vedea ce va fi.“
Pe de altă parte, industria din Europa suferă şi suferă de o perioadă bună de timp. Ultimii doi ani au fost grei pentru majoritatea segmentelor industriale, precizează el. „Avem foarte mulţi clienţi şi parteneri din Europa de Vest care merg prost. Lucrează într-un singur schimb, câteodată 4 zile pe săptămână. Din păcate, avem şi exemple de furnizori care astăzi nu mai există. Şi nu sunt puţini. E o perioadă grea pentru industrie. Să vedem în ce măsură lucrurile se vor îmbunătăţi.“
Un strop de optimism
Totuşi, anul acesta există un pic mai mult optimism în piaţă versus 2024. Executivul român nu crede însă că lucrurile se schimbă în bine pe parcursul acestui an. Speranţele sunt ca din 2026 să vedem asta şi în Europa, şi în cazul Compa. „Vrem ca de anul viitor să creştem din nou, acum suntem într-o situaţie de tranziţie. Deşi e o perioadă dificilă, deşi ne afectează profitabilitate, nu putem renunţa la specialiştii noştri cu care dezvoltăm proiectele viitoare pe care ne bazăm. Plus că sunt mulţi factori care ne influnţează. Într-o săptămână din iunie aveam un război, apoi am avut pentru câteva zile două războaie. E greu de prevăzut ce va fi.“
Compa a terminat anul 2024 cu afaceri de 604 mil. lei, minus 22%, în timp ce profitul net a fost 3,3 mil. lei, minus 57%.
„Contextul e de aşa natură încât business-ul Compa ar putea creşte începând cu 2026.“
Executivul face referire la industria de apărare şi la contextul geopolotic. El adaugă că momentul să dezvoltam local capacităţi de producţie în domeniul apărării. Noi ne bazăm în acest moment foarte mult pe import, lucru care nu e la fel peste tot în UE.
Pariu pe apărare
„Noi lucrăm doar cu ministere apărării dintr-o ţară sau din alta. Nu există o bază largă de clienţi aici. Este o industrie extraordinar de închisă. Am reuşit să intrăm în contact cu aceste ministere prin intermediul partenerilor anteriori. Am dezvoltat relaţii bune şi de lungă durată.“
Pentru industria de apărare, Compa produce componente de obuze de artilerie şi alte componente, plus containere speciale de comandă şi control, care rezistă la interferenţe electromagnetice şi sunt folosite pentru genul de aparatură care nu poate fi interceptată.
Pentru sectorul auto, firma realizează o gamă foarte largă de componente.
„Expertiza noastră este în zona componentelor de înaltă precizie - componente pentru injecţie, pentru turbo-suflante, producem lame de ştergător, braţe de ştergător. Plus că dezvoltăm şi alte procese şi produse.“
În ultimii ani, lucrurile s-au schimbat mai repede decât oricând. Au apărut tot mai mulţi factori de care business-urile au trebuit să ţină cont. Pentru Compa, prezentul e însă o perioadă în care proiectele noi încep să crească. Nu au ajuns încă la potenţial, la capacitate. Din momentul când semnezi până intră ceva în producţia de serie poate dura 1-2 ani.
Apărare „made in RO“
„Ne-a fost mult mai uşor să intrăm în contact cu alte ministere ale apărării şi cu alte armate NATO decât să dezvoltăm ceva cu România. Sperăm că acest acest lucru se va schimba. Vă dau un simplu exemplu ce datează din pandemie. Mai ţineţi minte problema măştilor? Noi nu aveam în acel moment o producţie locală de măşti, aşa că importam din mai multe ţări, chiar din Germania.“
În momentul când a venit criza sanitară, Guvernul german a oprit exporturile în ideea de a-şi face stocuri pentru populaţie. E un exemplu bun apropo de ce înseamnă să fii dependent de importuri într-un domeniu strategic, explică el.
„Este esenţial pentru România, după modelul din alte ţări, să dezvolte capacităţi de producţie autohtone. Asta nu înseamnă că trebuie neapărat să fie societăţi româneşti, pot fi şi multinaţionale. Ce este important e ca producţia să desfăşoare de la A la Z pe teritoriul României, pentru că toată logica asta de înarmare are scopul de a preveni un potenţial conflict.“
Din păcate, războiul de la graniţa noastră ne învăţat că sunt două aspecte cheie – ce capacităţi de apărare ai şi ce capacităţi de producţie în domeniu ai. „Noi, în momentul ăsta, nu avem capacităţi mari de producţie pe teritoriul României. Iar asta ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern şi pentru strategia de apărare a ţării.“
Ce arată viitorul?
Pe viitor, Dan Băiaşu îşi doreşte să continue parteneriatele care le compania le are astăzi, dar şi să atragă noi clienţi. „Vreau cu cei actuali să dezvoltăm mai multe produse. Totodată, pentru noi, domeniul apărării a devenit un domeniu strategic. Îmi doresc să punem şi noi numărul la strategia de apărare a României. Sper, cu noi sau fără noi, ca România să dezvolte un domeniu de apărare şi o industrie a apărării de care să fim mândri.“
Pentru Compa, cea mai bună perioadă a fost între 2005-2006 şi criza financiară.
„Am avut o creştere rapidă a cifrei de afaceri, am intrat pe pieţele din Europa, am câştigat mulţi clienţi nume mari, cum ar fi Bosch, Daimler, ZF, Schaeffler, cu care mai lucrăm şi astăzi. Nu-mi aduc aminte de un client pe care să-l fi pierdut complet din portofoliu. Sunt linii de producţie care îşi urmează cursul. Poate că nu mai e nevoie de un produs, dar e nevoie de altele.“
În Europa, majoritatea companiilor care lucrează în domeniu auto lucrează aproape numai în domeniu auto. Poţi să lucrezi într-un singur domeniu şi să nu ai toate ouăle în acelaşi coş, poţi să ai mai mulţi clienţi, mai multe linii de produse, spune el. „Noi, spre exemplu, realizăm atât componente pentru maşini mici, cât şi componente pentru camioane. Deşi sunt ambele parte din industria auto, sunt domenii diferite“, conchide Dan Băiaşu.
Executivul a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE