ZF Tech Day. Alexandru Oprea, Orange: Noua generaţie de reţele mobile 5G poate garanta funcţionarea plăţilor, a camerelor video sau a comunicaţiilor critice chiar şi într-un stadion cu 65.000 de oameni. Am testat-o la trei evenimente pe Arena Naţională

♦ Orange a testat noua generaţie de reţea mobilă - 5G Standalone (5G SA), care poate rezerva benzi cu trafic garantat pentru anumite servicii - la trei concerte de pe Arena Naţională, desfăşurate în luna mai, cu aproximativ 65.000, 45.000, respectiv 32.000 de spectatori; testele au fost realizate alături de instituţii publice şi operatori de infrastructură critică

Orange, liderul pieţei locale de telecom după venituri, a testat tehnologia 5G Standalone - o reţea 5G construită de la zero, cu toate componentele proiectate pentru performanţele maxime ale tehnologiei, care poate fi împărţită în benzi dedicate, cu trafic garantat pentru fiecare serviciu - în unele dintre cele mai solicitante condiţii posibile pentru o reţea mobilă: trei evenimente de mari dimensiuni de pe Arena Naţională, cu zeci de mii de spectatori conectaţi simultan. Miza pentru clienţii business este ca serviciile care nu au voie să se oprească - cum ar fi plăţile, camerele de supraveghere, comunicaţiile instituţiilor-cheie implicate în evenimente publice - să funcţioneze şi atunci când zeci de mii de oameni folosesc reţeaua în acelaşi loc, situaţia în care conexiunile obişnuite ajung la limită. Testele au fost realizate atât intern, cât şi împreună cu parteneri din sectorul public şi operatori de infrastructură critică, pe patru categorii de servicii: comunicaţii critice, supraveghere video, plăţi şi utilizatori prioritari.

„N-am mers într-o situaţie clasică de B2B, unde ai trafic mic. Am zis: hai să mergem undeva unde avem densitate ridicată şi să vedem că într-adevăr partea aceasta de 5G SA oferă ceea ce spune că oferă, în condiţii de stres maxim şi de densitate foarte mare de utilizatori“, a declarat Alexandru Oprea, expert în dezvoltare şi inovaţie în cadrul Orange, în cadrul emisiunii ZF Tech Day.

Compania a ales trei concerte de pe Arena Naţională, desfăşurate în luna mai - cu aproximativ 65.000 de spectatori la primul, 45.000 la al doilea şi 32.000 la al treilea, potrivit estimărilor invitatului.

Înainte de a vorbi despre rezultate, invitatul a corectat o percepţie larg răspândită: „5G, în primul rând, nu înseamnă neapărat întotdeauna «mai rapid». Poate să însemne şi mai rapid, dar în acelaşi timp poate să însemne şi mai fiabil, şi mai rapid din punct de vedere al timpului de răspuns“. Exemplul dat: pentru transmisiunile video solicitate de unele instituţii, chiar şi un flux 4K trecut printr-o conexiune securizată VPN nu depăşeşte 25 Mbps - „un slice de 5G este mai util pentru o astfel de instituţie la 25 de megabiţi limitat, dar garantat, decât ar fi la 200 de megabiţi cu o latenţă mai proastă“, pentru că un timp de răspuns slab al reţelei (o latenţă mare) înseamnă artefacte şi cadre pierdute în imagine.

Conceptul central al tehnologiei - „slice“-ul, banda dedicată - este, în definiţia invitatului, „o reţea logică de la data center, de la 5G core, până la client“, inclusiv porţiunea de spectru radio alocată. Practic, reţeaua se împarte în compartimente cu destinaţie precisă: unul pentru plăţi, unde contează timpul de răspuns cât mai scurt, unul pentru transmisiuni video, unul pentru utilizatorii prioritari.

La primul concert, configuraţia a fost hibridă, fără echipamente radio dedicate - iar componentele partajate cu reţeaua clasică (5G non-standalone şi 4G) au atins limitele: autentificarea a fost comună pentru circa 66.000 de persoane aflate pe stadion, iar o parte dintre dispozitive nu s-au mai putut conecta după începerea concertului. Serviciul de plăţi a funcţionat însă neîntrerupt: „Practic, vorbim de nişte rutere care au fost legate la nişte POS-uri, iar acele POS-uri au funcţionat pe toată durata concertului“, a explicat Oprea.

„Deci am avut un succes chiar de la prima implementare: partea de plăţi a funcţionat“ - un serviciu pe care invitatul îl încadrează drept „critic pentru destul de mulţi dintre clienţii noştri de B2B“. Explicaţia tehnică: dispozitivele deja conectate, care generează trafic constant, rămân în reţea; problemele apar la cele care încearcă să se conecteze după ce aglomerarea s-a instalat.

La al doilea concert, Orange a instalat antene dedicate noii reţele, iar benzile au funcţionat, de această dată, dedicat pe întregul lanţ: „autentificarea, alocarea de spectru radio şi conectivitatea din spate au fost făcute în mod dedicat“, a spus Oprea, care a testat şi el personal serviciile din mai multe zone ale stadionului - încărcare de conţinut video, plăţi, transmisiuni - în timpul evenimentului.

Al treilea test a fost derulat împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor partenere şi a inclus un exerciţiu de reglaj în condiţii reale: fluxul video al unei instituţii publice, transmis prin VPN de pe un SIM limitat iniţial la 20 Mbps download şi 5 Mbps upload, a fost recalibrat în două etape - întâi la 20/20, apoi la 30/30 Mbps - până când imaginea a rulat fără întreruperi, inclusiv la mişcarea camerei. Aproximativ 21 de cartele SIM au folosit serviciile pe durata evenimentului, dintre care una fără limitări, pentru măsurarea vitezelor maxime. Echipamentele testate au inclus telefoane compatibile cu noua reţea (precum Samsung S24 Ultra), rutere, dispozitive portabile MiFi - rutere de buzunar - şi camere video conectate direct la reţea.

Tehnologia are, în acest stadiu, limite asumate: pentru noua reţea au fost alocate două antene, faţă de zecile disponibile reţelei clasice, ceea ce a plafonat vitezele la aproximativ 600 Mbps la download şi 50 Mbps la upload - „aşa funcţionează tehnologia în acest moment“, a spus Alexandru Oprea. La cel mai amplu dintre teste, compania a comunicat 33.300 de utilizatori conectaţi simultan, peste 5,1 terabytes de trafic şi o viteză medie de download de 141 Mbps - indicatori care măsoară conectările la reţea, distinct de numărul spectatorilor din arenă.

Profilul clienţilor pentru care benzile garantate au sens se conturează din chiar testele făcute: comercianţii care încasează cu terminale de plată în locuri aglomerate, instituţiile care depind de supravegherea video şi cei care transmit live din mijlocul mulţimii - „chiar pe stadion, upload-ul este un serviciu ultra-cerut, din ce am observat mai nou“, a spus Oprea. Un strat separat de utilizări vine din conectarea simultană a unui număr mare de dispozitive (Massive IoT, în termenii industriei): „nişte drone care trebuie să trimită informaţii în paralel către reţea“, senzori pentru calitatea aerului sau „parametri din zona agricolă“ - adică scenariile companiilor cu multe echipamente conectate în acelaşi timp.

Deocamdată, noua reţea rămâne „mai mult un serviciu focusat pe zona de B2B“, spune Oprea - „cel puţin în etapa în care ne aflăm acum“. Consumatorii o vor resimţi ulterior, în realitate augmentată sau virtuală, gaming ori încărcări garantate de conţinut de la evenimente aglomerate – poţi „să fii un VIP user care pune primul story-ul“ pe o reţea socială.

„Nu o să vă mint că de lucru mai este în spate“, a declarat Alexandru Oprea, menţionând însă că prin aceste teste reale în condiţii de stres maxim pentru reţea, Orange se poziţionează în faţa concurenţei: „din ce ştiu eu cel puţin, suntem în faţă în ceea ce priveşte această parte de implementare“ şi de teste în condiţii reale.

Concluzia lui: „Cert este că acest concept de slicing permite segmentarea şi parametrizarea reţelei, astfel încât să putem să găzduim o multitudine de utilizări, atât de tip B2B, cât şi de tip B2C.“