ZF TechDay

ZF Tech Day. Andrei Avădănei, CEO, Bit Sentinel şi Cristian Paţachia, development and innovation manager, Orange România. Utilizarea platformei de educaţie în securitate cibernetică CyberEDU poate fi extinsă cu ajutorul PNRR. Am putea ajunge la minim 60 de universităţi la nivel naţional

29.06.2022, 00:07 Autor: Alexandra Cepăreanu

Platforma deţine aproape 500 de laboratoare pregătite să fie utilizate de studenţii şi liceenii din ţară.

Platforma CyberEDU, creată de firma de cybersecurity Bit Sentinel, care stă în spatele programului Unbreakable Romania - concursul naţional de securitate cibernetică dezvoltat de Bit Sentinel şi Orange România – este disponibilă pe tot parcursul anului pentru studenţii şi elevii din cadrul a 12 universităţi şi licee din România, iar prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), gradul de utilizare al acesteia ar putea fi şi mai mare la nivel naţional.

„Participanţii au dorit să poată interacţiona cu laboratoarele pe tot parcursul anului, iar începând cu anul acesta, orice universitate sau liceu din ţară se poate înscrie în cadrul conceptului Unbreakable 24/7/365, tocmai pentru a beneficia de toate laboratoarele pe tot parcursul anului, gratuit. Conceptul încă nu este lansat, dar am văzut că s-au înscris deja 12 universităţi şi licee din ţară. Deci studenţii şi elevii din cadrul acestora pot beneficia de laboratoare tot anul“, a spus în cadrul emisiunii ZF Tech Day Andrei Avădănei, CEO al Bit Sentinel.

El a adăugat că, în prezent, platforma CyberEDU are aproape 500 de laboratoare pregătite să fie utilizate de studenţi şi elevi, dar numărul acestora se află în creştere.

„Avem un volum foarte mare de resurse ce pot fi instalate şi utilizate de studenţii şi elevii din România. Unele dintre aceste laboratoare au fost dezvoltate după 2019, când am început şi programul Unbreakable Romania, dar multe au fost dezvoltate în noul context, deci sunt aliniate la noile nevoi şi provocări.“

Cristian Paţachia, development and innovation manager la Orange România, liderul pieţei locale de telecom, consideră că sprijinirea concursului Unbreakable Romania prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate avea beneficii la nivel naţional, deschizând drumul a cât mai mulţi elevi şi studenţi.

„Acest apel din PNRR are o sumă în buget destul de mare, de peste 230 de milioane de euro, care trebuie să vizeze minim 60 de universităţi din România şi un număr minim de studenţi. Credem că programul Unbreakable şi platforma CyberEDU, împinse sau ajutate prin programul PNRR, ar fi benefice pentru măcar 20% - 30% din cele 60 de universităţi vizate de programul PNRR. Sperăm ca lucrurile să evolueze pozitiv“, a spus Cristian Paţachia.

El a menţionat că un prim obiectiv este scalarea platformei CyberEDU, atât pe partea de hardware, cât şi în ceea ce priveşte resursele şi numărul de laboratoare disponibile pentru studenţii şi elevii care utilizează platforma.

„Ne dorim să fim sprijiniţi prin PNRR pentru că vrem să scalăm platforma. CyberEDU funcţionează în regim de cloud, dar poate funcţiona şi în regim on premise. Aici vine partea din PNRR, practic, universităţile publice sau private pot completa fişa de aplicare în care trebuie să descrie strategia lor de digitalizare, bugetul, impactul, încarcă fişa în portalul PNRR şi aşteaptă răspunsul. Dacă sunt acceptate, universităţile sunt obligate să accese fondurile pe care le câştigă până la finalul lui 2025. Sperăm să fie minim 60 de uiversităţi care să prefere laboratoare şi accesare de fonduri pentru zona de securitate cibernetică şi bineînţeles tehnologii 5G, IoT, AI şi blockchain“, a mai spus Cristian Paţachia.

Unbreakable Romania a fost lansat prima dată în 2020, iar la ediţia de anul acesta concursul a înregistrat peste 800 de participanţi din 40 de judeţe, a mai spus Andrei Avădănei.

„Practic, au fost participanţi din 74 de licee şi 35 de universităţi. Am avut o expunere naţională şi am văzut o mare creştere a interesului şi a apetitului pentru astfel de concursuri, dar, în acelaşi timp, şi a capabilităţilor participanţilor pentru că în primii ani vedeam un nivel mult mai scăzut al punctului de intrare în vreme ce anul acesta unii deja erau formaţi de la ediţiile precedente.“

De asemenea, după cei aproximativ doi ani de la înfiinţare, Unbreakable Romania atrage circa 20 -30 de participanţi din diferite judeţe din România.

„La început erau judeţe cu zero participanţi în cadrul concursului, apoi am ajuns să avem şi câte 20 – 30 de participanţi din mai multe judeţe din ţară. Acesta este un indicator relevant. Iar acum ne gândim ce vom face pentru a fi relevanţi la nivel de ţară când o să ajungem să avem câte 5% din numărul total de participanţi din fiecare judeţ?“

„Pentru că geografic devenim tot mai vizibili. Şi vrem să vedem cum am putea să reflectăm această experienţă, expertiză şi pregătire, în zona de sector privat şi sector public - adică să ajungem la oamenii care trebuie să protejeze sau măcar să cunoască nişte elemente principale despre securitatea cibernetică, fie că sunt în zona de IT, fie că sunt zona de industrie 4.0, de transporturi, financiar-bancar“, a adăugat Cristian Paţachia.

 

Ce a mai spus Cristian Paţachia:

Programul Unbreakable Romania a început 2019 ca şi conceptualizare. Ne-am gândit că experienţa pe care o avem împreună cu partenerul nostru Bit Sentinel în derularea evenimentelor de acest tip – DevCamp, o putem folosi pentru a putea creşte mai mult competenţele tinerilor liceeni sau studenţi, în ceea ce priveşte securitatea cibernetică dar şi capacitatea lor de a participa la astfel de competiţii.

Toţi vorbim de dispozitive conectate, de IoT, vorbim de 5G, de reţele, de inteligenţă artificială, dar în spate există pentru toate un numitor comun, şi anume, acestea trebuie să fie securizat. Şi ne-am pus problema este vedem cum coborâm puţin nivelul şi ştacheta, astfel că în 2020 împreună cu colegii din Big Sentinel am pus bazele acestui program. Şi aşa a luat naştere programul Unbreakable Romania, poate de anul viitor o să fie şi Unbreakable Franţa, Polonia.

Am început cu o ediţie Pilot în 2020, urmată de o a doua ediţie la finalul anului. Apoi am decis că vrem să scalăm şi să creăm competiţii de sezon. În 2021, am avut două competiţii de sezon  - primăvară – vară, urmată de toamnă – iarnă -. Numărul de participanţi a crescut şi am decis că mai bine organizăm o singură competiţie, decât două competiţii sezoniere.

Astfel, am început să organizăm o competiţie în cadrul căreia aducem ca parteneri marea majoritate a liceelor, dar şi universităţile cu specific tehnic.

Un al treilea lucru important a fost Strategia Naţională de securitate cibernetică validată pe final de an cu orientarea pe 2022 – 2027, publicată în ianuarie, unde un element important era reprezentat de parteneriatul public – privat, derularea de programe de conştientizare, de training în zona de securitate cibernetică şi pentru noi acesta a fost un lucru esenţial care ne-a convins că e bine ce facem.

Pe lângă aceste exerciţii disponibile în platformă care au tot crescut - pentru că se depune efort din partea echipei Bit Sentinel, dar şi partenerii care au început să crească numărul de exerciţii - şi de asemenea, zona de mentoring - adică persoane care vin cu experienţa lor din industrie dar şi din sectorul public. Deci avem suportul încă de la început.

Noi derulăm un program denumit Orange Educational - de 20 de ani - şi încercăm de fiecare dată să aducem lucruri noi. Iar aceste competenţe pe securitate cibernetică au venit în ultimii doi - trei ani mănuşă mai ales pentru modul de livrare online. Iar platforma ajută foarte mult pentru că pur şi simplu o iei din confortul de acasă au fost capabili - fie în echipă fie individual - să deruleze exerciţii, să parcurgă această sală de gimnastică de securitate cibernetică şi să şi dezvolte şi abilităţile de colaborare, de comunicare pe lângă cele tehnice. Plus partea aceasta de antreprenoriat, pentru că am adus şi componenta de antreprenoriat prin intervenţii de genul „Cum să îţi lansezi un startup de tehnologie în domeniul securităţii cibernetice?“ sau „Cum să iei o finanţare în domeniul securităţii cibernetice“, am încercat cumva să venim din toate unghiurile.

PNRR-ul are multe componente. Noi ne vom referi strict la componenta de educaţie. Acolo există un cadru o investiţie numărul 16 se numeşte care se referă la digitalizarea universităţilor şi pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului. Acest tip de investiţie, mai exact un apel din cadrul PNRR pe zona de educaţie a avut deja loc. Dar în acest apel practic sunt două componente care sunt finanţate şi cumva ne aduc foarte aproape şi de aceste competenţe pe care noi încercăm să le dezvoltăm pe platforma Cyberedu. Una din cele două componente pe care ghidul o urmăreşte ca şi finanţare este cea de creare de laboratoare, centre de competenţă pentru tehnologii emergente, astfel încât studenţii şi cadrele didactice să poată să îşi dezvolte capabilităţile şi competenţele în zona de cercetare, în zona de studiu. Deci tot ce ţine de digitalizare pe aceste tipuri de tehnologii. Deci vorbim de diverse pregătiri, nu este vorba numai de tehnologia informaţiei, de electronică, comunicaţii. Sunt mai multe sectoare descrise în acest apel de proiecte care sunt vizate peste tot ca să dobândim această capacitate să putem reacţiona că vorbim de aplicaţii în cloud, că vorbim de nu ştiu de IoT, sunt descrise bine acolo. Deci prima componentă este legată de platforme pentru laboratoare, centre de cercetare ori deci licenţe hardware-uri şi instalări.

A doua componentă este componenta de pregătire, de training. Pentru a susţine platformele şi tot ce ţine de zona aceasta de extindere de laboratoare, de creare de laboratoare noi, ai nevoie şi de pregătirea unui conţinut care să fie furnizat şi livrat pentru această parte de digitalizare, pentru profesiile viitorului.

Din discuţiile cu partenerii din zona universitară am considerat că este foarte util să vedem dacă putem scala la nivel naţional cât mai consistent, însemnând creşterea volumului de exerciţii - pentru că acolo este un efort foarte mare -, platforma trebuie să scaleze şi ea şi trebuie să reflecte cât mai mult specificul profilului profesiilor sau profilelor pe care şi le doresc în laboratoare sau laboratoare de cercetare.

Deci cumva cam toate sunt prinse acolo cu mici variaţii. Acuma ghidul este ghid. Apelul a a avut loc. Sunt destul de multe lucruri care mai mergeau negociate, discutate, dar noi sperăm ca cel puţin pe zona aceasta de securitate cibernetică să existe o adopţie sau mai exact cereri de finanţare.

 

Ce a mai spus Andrei Avădănei:

Am structurat programul în trei faze: practic există în fiecare sezon o fază de antrenament sau unde participanţii au la dispoziţie acum sute de exerciţii pe platforma CyberEdu cu care pot progresa îşi pot îmbunătăţi cunoştinţele în domeniu.

Spre exemplu, pe partea ofensivă simulăm scenarii ale unor aplicaţii reale. Spre exemplu, descoperim că a apărut o vulnerabilitate într-o aplicaţie populară. Noi practic simulăm acest scenario, după care participanţii au posibilitatea să interacţioneze prin toate etapele pentru a exploata în acest caz vulnerabilitatea. Acest lucru îi ajută ca să dezvolte capabilităţi şi cunoştinţe ce îi ajută să identifice genul acesta de vulnerabilităţi. Primul pas ca să remedieze problema este să ştii de ea, iar în partea defensivă vorbim aici de cazuri concrete de incidente în securitate. Cea mai mare provocare a unui analist de securitate cibernetică în momentul de faţă este că el, ca să dobândească cunoştinţe practice în domeniu trebuie să treacă prin incidente de securitate şi acestea se întâmplă ocazional - o dată pe an, o dată la câteva luni - dar în general când se întâmplă e prea târziu. Iar pe Cyberedu au posibilitatea să experimenteze genul acesta de scenario la un buton distanţă - şi poţi vedea cum se desfăşoară un atac de ransomware sau mai poţi să analizezi ce date a transmis, cum a criptat documentele, ce semnături a lăsat.

Multe dintre aceste universităţi sunt partenere vorbim de 16 universităţi din ţară mari ce sunt şi partenere în cadrul evenimentului. Şi şapte dintre acestea chiar şi-au înregistrat pe platformă şi programele lor de formare profesională. Adică vorbim aici de cursuri de licenţă, programe de master în securitate cibernetică şi aşa mai departe. Deci cumva încercăm să aducem la aceeaşi masă toţi partenerii importanţi şi relevanţi astfel încât să ne apropiem cât mai bine de elevi şi studenţi.

A doua componentă sunt resursele educaţionale. Evident toate laboratoarele acestea au nevoie de un fundament teoretic, au nevoie de suport pentru studenţi sau pentru profesori ca aceştia să nu rămână blocaţi undeva. Unele dintre acestea sunt extrem de dificile şi evident dacă te blochezi, astfel că ar fi bine să ai şi o resursă educaţională prin care să poţi să treci manual pe rezolvarea acelui incident sau a unui scenariu. Şi evident vorbim de funcţionalităţile necesare unui profesor sau unei organizaţii ce coordonează genul acesta de iniţiative. Profesorii pot să îşi administreze clase de lucru, pot să organizeze tot felul de exerciţii interne, pot avea competiţii interne, dar în diverse laboratoare aliniate pe o anumită oră, pe anumit standard şi fiind în experienţa participantului final, adică student. Studentul va avea posibilitatea să rezolve exerciţiile, să dobândească cunoştinţe în domeniu şi să înveţe tehnologiile folosite de industrie pentru a răspunde la aceste ameninţări într-un mediu controlat şi sigur.

Multe dintre univesităţile sau liceele din ţară au cursuri şi programe de master dedicate, însă  majoritatea sunt strict teoretice, iar noi venim în completarea lor, punând la dispoziţia elevilor şi studenţilor partea de practică.

Emisiunea ZF TechDay este realizată de Ziarul Financiar cu susţinerea Orange Techday