♦ Expertiza din cybersecurity trebuie completată cu expertiză în modul în care sunt construite echipamentele ♦ „Trebuie să construim, pentru că în România avem încă şcoli bune pe zona de electronică ♦ Dar cred că puţin trebuie să insistăm, pentru că aici e baza, până la urmă”
Telefoanele, ceasurile inteligente şi modemurile devin porţi de intrare pentru atacatorii cibernetici, care folosesc tot mai mult inteligenţa artificială (AI) pentru a identifica vulnerabilităţi în componentele hardware.
„Ce ignorăm este faptul că toţi avem câte un device în buzunar. Avem un dispozitiv mobil, acasă avem un modem, avem o cameră. Este un dispozitiv hardware - circuite, plăcuţe, componente, memorie - peste care va veni AI-ul şi LLM-ul, în spate cloud-ul, poate conectivitatea. Ce vreau să spun este că trebuie să fim foarte atenţi, pentru că acele dispozitive sunt poarta de intrare, până la urmă, în aplicaţiile noastre, în viaţa noastră, pentru atacatori. Avem nevoie de experţi cu competenţe în zona de hardware şi care, normal, să înţeleagă cum AI-ul şi cum limbajele noi şi Large Language Models ar putea să fie ţintite pe anumite zone“, a avertizat în cadrul emisiunii ZF Tech Day Cristian Paţachia-Sultănoiu, Development & Innovation Manager în cadrul Orange Romania, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de telecom.
Reprezentantul Orange a subliniat că expertiza din cybersecurity trebuie completată de expertiza de hardware şi inginerie. „Aici trebuie să construim, pentru că în România avem încă şcoli bune pe zona de electronică. Dar cred că puţin trebuie să insistăm, pentru că aici e baza, până la urmă.“ În contextul revoluţiei AI, zona de „dark hacking“ sau „black hacking“ avansează mai rapid decât apărarea, a avertizat el. „Şi atunci trebuie să ţinem pasul. Pentru asta avem nevoie de experţi. Pentru asta avem nevoie de acea bază, de volumetrie.“
Pentru a răspunde acestor provocări, Orange pledează pentru introducerea securităţii cibernetice în programa liceelor, nu doar la nivel universitar.
„Avem nevoie de volum de experţi în securitate cibernetică. Normal, sunt oameni buni aici, profesionişti, dar avem nevoie ca masa lor să crească“, a declarat Paţachia-Sultănoiu. „La noi, din păcate, partea de educaţie formală apare mai mult în zona academică - adică în programele de master şi, mai nou, programele de licenţă de vreo 2-3 ani. Ne-am dori foarte mult să înceapă mai devreme eforturile educaţionale. Un pas concret ar fi: undeva între clasele a 9-a şi a 11-a ar trebui introdusă ca materie securitatea cibernetică. Şi nu doar în zona de licee de profil tehnic, mate-info. Ar trebui cumva un minim necesar (de educaţia în securitate cibernetică – n. red.) introdus cam la nivel de toate tipurile de licee, de toate specializările.“
Orange a lansat recent SCUT, o companie de securitate cibernetică în parteneriat cu Orange Cyberdefense - liderul european din acest segment al industriei, care recrutează activ specialişti. Şi din această perspectivă, Orange subliniază că există un deficit de oameni pregătiţi.
„Uitându-ne în piaţă, într-adevăr vedem că există acest deficit, această lipsă de specialişti. Mulţi, din păcate, după ce termină universitatea - cu credenţialele de rigoare, pentru că participă şi la astfel de competiţii iau calea Vestului“, a spus Paţachia-Sultănoiu.
Orange se implică de aproximativ 5-7 ani în organizarea de competiţii de securitate cibernetică, a explicat Paţachia-Sultănoiu.
Unbreakable România este o competiţie-umbrelă desfăşurată anual, pe parcursul a două-trei luni, cu cursuri, training-uri şi două probe practice de tip Capture the Flag - pe echipe şi individual.
Iniţiativa a fost extinsă de la Bucureşti către liceele din principalele oraşe ale ţării.
CyberEdu, un startup susţinut prin acceleratorul Orange Fab, oferă o platformă gratuită cu exerciţii pe diverse verticale de securitate cibernetică, de la liceu până la zona de expertiză profesională, cu certificare şi acces la experţi.
Orange se implică şi în Olimpiada de Securitate Cibernetică, aflată la al doilea an, şi în Campionatul Naţional de Securitate Cibernetică, de unde echipa naţională participă la competiţia europeană. România s-a clasat pe locul 14 din peste 30 de ţări participante în 2025.
Cristian Paţachia-Sultănoiu consideră că e necesară o implicare mai mare din partea Ministerului Educaţiei şi a Ministerului Digitalizării, care să completeze eforturile realizate de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică. De asemenea, ar fi nevoie de mai multe iniţiative la nivel naţional, nu doar în Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara - cele patru mari centre unde se ţin astfel de evenimente.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE