ZF Tech Day. Cristian Turcin, Lead Product B2B, Orange România: România a ajuns la 25% adopţie cloud, faţă de 52% media UE, şi creşte de două ori mai repede decât Europa. Pe segmentul AI au început să vină instituţiile şi companiile către noi

♦ Adopţia serviciilor de cloud (stocarea şi procesarea datelor pe infrastructura unui furnizor, în locul serverelor proprii) a ajuns în România la circa 25% în 2025, faţă de o medie europeană de 52%, iar în ultimii doi ani ţara a crescut „de două ori mai mult decât creşterea medie europeană”, potrivit lui Cristian Turcin, Lead Product B2B la Orange România, care citează date Eurostat ♦ La inteligenţa artificială (AI), dinamica s-a inversat faţă de cloud: dacă înainte furnizorul mergea către companii, acum „au început să vină instituţiile şi companiile către noi” - o tehnologie mai puţin cunoscută, în jurul căreia discuţiile sunt mai degrabă consultative decât tranzacţionale. România creşte şi în adopţia de AI de circa două ori mai repede decât media UE.

Adopţia tehnologiei de cloud în România a ajuns la circa 25% în 2025, aproape jumătate din media europeană de 52%, dar decalajul este recuperat rapid, iar atenţia organizaţiilor se mută deja către pasul următor, inteligenţa artificială (AI). Spre deosebire de cloud, unde în general furnizorii au fost cei care au mers către clienţi, la capitolul AI companiile sunt cele care caută acum furnizorul, a explicat Cristian Turcin, Lead Product B2B în cadrul Orange Business, divizia de afaceri a Orange România, la emisiunea ZF Tech Day.

„Faţă de adopţia de cloud, unde mergeam noi către companii sau instituţii, în discuţia despre AI au început să vină instituţiile şi companiile către noi”, a declarat el. Este, în opinia lui, „o abordare proactivă către o tehnologie nouă”, explicabilă prin faptul că AI este „mult mai necunoscută decât tehnologia de virtualizare” şi nu are un termen clar de comparaţie.

Reperul pe care îl urmăreşte Turcin sunt cifrele Eurostat. „Dacă Uniunea Europeană este în medie la 52% adopţie, România a ajuns la 25% adopţie în 2025, nemaifiind astfel pe ultimele locuri”, arată el, iar creşterea din intervalul 2023-2025 a fost „de două ori mai mare decât creşterea medie europeană”. Această tehnologie, adaugă el, „este foarte bine împământenită printre alte tehnologii folosite de companii”.

Din punct de vedere al structurii pieţei de servicii de cloud, „companiile de peste 250 de angajaţi (...) consumă cel mai mult”, volumetric, însă „ca număr sunt din ce în ce mai multe companii mici şi mijlocii care consumă” - de la e-mail şi stocare până la CRM sau ERP. Un semnal de maturizare, observă el, este că s-a depăşit reticenţa faţă de plata pe abonament: companiile au înţeles că pot să îşi retragă datele de la furnizor atunci când vor. Orange furnizează cloud în zona B2B „de mai bine de 10 ani”.

În ceea ce priveşte segmentul de produse şi soluţii AI „cel puţin la nivel de enterprise sau la nivel de instituţii critice, adopţia se face mult mai raţional şi practic” faţă de cum s-a făcut în trecut migrarea spre cloud, arată Turcin. Punctele de discuţie s-au mutat pe legislaţie, pe suveranitatea datelor şi pe nivelurile de securitate. Un reper de calendar: reglementarea europeană AI Act „a intrat în vigoare chiar de acum, de la 2 august 2026”, într-o primă fază, potrivit invitatului.

Şi la AI, ritmul din România îl depăşeşte pe cel european: ţara creşte „de două ori mai repede decât media europeană”, chiar dacă cifrele de la care plecăm sunt mici - „contează mai mult ritmul de adopţie”, subliniază el.

Securitatea cibernetică „a devenit unul dintre cele mai importante aspecte”, pe fondul atacurilor de tip ransomware (pro­grame care blochează datele şi cer răscum­părare) care „se apropie mult mai mult de clienţii din România” - „am văzut şi mulţi clienţi şi instituţii din România atacate”, afirmă Turcin. Orange abordează subiectul prin entitatea de securitate a grupului, Orange Cyber Defense, şi prin SCUT, en­titatea separată din România, care oferă clien­ţilor atât consultanţă, cât şi soluţii de securitate. În discuţiile despre AI apare recurent tema suveranităţii datelor - fie „suveranitatea naţională, adică datele să stea pe teritoriul României”, fie cea europeană, cu datele în Uniunea Europeană şi conforme cu legislaţia ei. La acestea se adaugă „Shadow AI”, folosirea inteligenţei artificiale de către angajaţi în afara controlului organizaţiei. „Sunt foarte mulţi angajaţi care folosesc Shadow AI”, arată el, motiv pentru care „trebuie aplicate nişte politici şi nişte măsuri destul de stricte”.

Miza, în opinia lui, s-a mutat: „companiile vor să depăşească momentul în care nu controlează utilizarea AI-ului şi să treacă la soluţii pe care pot să le controleze” - o soluţie de AI generativ „sigură, suverană, controlabilă de către organizaţie”.

Întrebarea practică pe care o primeşte cel mai des echipa Orange Business este unde să stea infrastructura de AI: pe echipamente proprii (on-premise), în cloud sau hibrid. Răspunsul este unul care aduce aminte de dezbaterile din anii de înceout ai cloud-ului: „nu există o soluţie pentru tot” şi „va exista un mix”. Datele sensibile sau reglementate ca fiind cu risc ridicat pot rămâne on-premise, în timp ce folosirea generală poate merge în cloud.

România „are o înclinaţie spre a avea echipamente on-premise”, însă experienţa cloud-ului a scos la iveală o capcană: mulţi clienţi au migrat din on-premise în cloud „din cauza lipsei de specialişti de mentenanţă şi operare”, pentru că o soluţie instalată intern ajunge, „în 3 ani de zile”, să nu mai ţină pasul cu nevoile. Şi Orange foloseşte un mix: mentenanţă predictivă on-premise, AI generativ pentru marketing şi pentru departamentul juridic, iar pentru cifrele financiare sensibile soluţii on-premise.

Recomandarea pe care le-o dă Turcin clienţilor este să privească AI-ul ca sursă de valoare, nu de reducere a costurilor: „este o tehnologie care mai degrabă creează valoare decât optimizează costuri”. Pentru o firmă mică, de pildă, redactarea câtorva pagini de prezentare online - care înainte cerea un specialist – poate dura acum doar câteva ore cu ajutorul AI-ului generativ, potrivit lui Turcin. Adopţia ar trebui făcută gradual, începând cu zonele mai puţin sensibile.

Industriile reglementate, precum băncile şi asigurările, sunt „mult mai structurate”, dar şi restul companiilor au deja obiceiuri de lucru cu datele, formate în cei peste zece ani de aplicare a GDPR şi de utilizare a platformelor de cloud. De aceea, recomandarea centrală nu este una tehnologică: companiile ar trebui „să aloce o persoană (...) cineva care să devină responsabil de utilizarea AI-ului în companie”, pentru că, în cele din urmă, contează „(...) înţelegerea utilizării, mai mult decât înţelegerea tehnologiei per se”.

Un argument în a lucra alături de Orange în asemenea proiecte este şi experienţa internă a grupului. „Grupul Orange are, în momentul acesta, o platformă internă de generativ AI, care este folosită de mai bine de 100.000 de angajaţi”, de „mai bine de 2 ani, de pe la începutul lui 2024”, arată el - însoţită de cursuri, de politici de utilizare şi de un consiliu etic pentru AI la nivel de grup.

Pe această bază, Orange România pregăteşte, sub noua strategie de grup „Trust the Future”, o propunere de AI pentru piaţa locală - „o propunere de încredere adaptată clienţilor şi în zona de generativ AI, şi în (...) agenţi AI” -, pe care o va detalia „undeva în toamnă”. La cloud, „mai este loc” de creştere pe piaţă, încheie el: România „e la jumătate din nivelul de adopţie al statelor europene”, iar tranziţia „se va accelera şi mai mult”.