ZF Tech Day. Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: Vom avea peste 1.000 de proiecte smart city şi peste 100 de proiecte smart village la finalul lui 2022 în România

„România devine din ce în ce mai matură la capitolul de smart city pentru că încep să apară proiecte foarte mari. Cu siguranţă putem să ţinem capul sus inclusiv la nivelul zonei noastre în Europa Centrală şi de Est.“

Numărul proiectelor de tip smart city a crescut considerabil în ultimii ani în România, de la 560 în 2020, la circa 1.200 - câte sunt estimate pentru 2022, dublându-se astfel în doi ani de pandemie. Majoritatea proiectelor smart city au fost realizate în oraşele mari din ţară, însă există din ce în ce mai multe proiecte şi în zonele rurale, denumite proiecte de tip smart village.

„Anul trecut am avut numărate bob cu bob în România peste 860 de proiecte şi iniţiative, iar cu un an înainte, în 2020, am avut 560 şi sub 300 în 2019. Deci asistăm la o creştere substanţială a numărului de proiecte de smart city şi de smart village, de ordinul sutelor de la un an la altul, ceea ce este absolut fabulos. Cred că România în 2022 o să aibă peste 1.200 de proiecte şi iniţiative smart city şi peste 100 de proiecte şi iniţiative smart village şi trebuie să ne uităm cu mult mai multă încredere către administraţiile locale, către acele companii, către acele universităţi care au înţeles ce înseamnă fundamentul unui proiect corect şi complet de smart city“, a declarat în cadrul emisiunii ZF Tech Day, Eduard Du­mitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.

El a adăugat însă că trebuie înţeles faptul că un proiect de smart city sau de smart village înseamnă a pune tehnologia în slujba unei comunităţi. „Trebuie să înţelegem ce înseamnă aceste proiecte de smart city pentru că în cele din urmă niciodată o comunitate nu putem spune că a terminat un proiect de smart city sau de smart village, ci mai degrabă putem şti când o comunitate îşi propune să pornească în această călătorie şi cum reuşeşte să ţină viteza cu tehnologia, cum reuşeşte să înţeleagă ecosis­temul socioumanoeconomic din acea comunitate, cum înţelege sursele de finanţare.“

În ultimii 2-3 ani, multe dintre administraţiile locale au pus la dispoziţia comunităţii o parte din ce în ce mai semnificativă din bugetele lor, tocmai pentru realizarea de proiecte de tip smart city sau smart village în concordanţă cu nevoile şi dorinţele cetă­ţenilor din acele comunităţi.

„Vedem în fiecare an la Iaşi, Braşov, Constanţa, Cluj şi în Bucureşti în anumite sectoare, cum primarii se duc în comunitate şi oferă aceşti bani diferitelor proiecte, proiecte care vin din zona societăţii civile sau a simplilor cetăţeni. Sunt tot felul de iniţiative foarte bune pentru că ele pleacă de la o realitate, realitatea de la firul ierbii pe care de multe ori, trebuie să fim sinceri, un administrator public, un viceprimar, un primar un preşedinte de consiliu judeţean, nu este neapărat la fel de bine conectat. Deci se schimbă modul de a face administraţie, se schimbă şi rolul cetăţeanului într-o comu­nitate, apare această comu­nicare în jurul bugetării parti­cipative, dar se mai întâmplă un lucru important -  apare transparenţa ba­nului public, transparenţa priorităţii, iar digitalizarea cu siguranţă ajută enorm de mult pentru că eliminând interacţiunea umană pe foarte multe din aceste procese, evident limităm, nu putem elimina, nu putem fi naivi, dar limităm şi parte din corupţia din administraţia pu­bli­că“, a punctat Eduard Dumitraşcu.

Unele dintre cele mai mari şi de anvergură proiecte de tip smart city se derulează în marile oraşe din ţară precum Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Buzău, Oradea sau Braşov.

„La Buzău, de exemplu, vom vedea în lunile următoare lansarea unui proiect, nu pot să spun foarte multe în acest moment, dar pot să spun că este un proiect unic în România şi cu siguranţă în Europa. Vorbim de o investiţie de peste 300 de milioane de euro într-un concept care pleacă de la comunitate, verticala de smart environment, partea de mediu - foarte importantă în comunitatea de acolo, şi evident partea de tehnologie. Ce înseamnă asta? Înseamnă să înţelegem comunitatea, să înţelegem verticala smart environment, să înţelegem sursele de finanţare şi investiţiile pe care le putem atrage în anii următori, dar foarte interesant, la Buzău înseamnă şi economie circulară. Asta este cea mai bună veste - faptul că începem să avem şi în România proiecte foarte mari în jurul conceptului de mediu, a conceptului de economie circulară, dar mai ales a ceea ce înseamnă smart economy, care nu înseamnă doar comerţul tradiţional aşa cum îl ştim noi, înseamnă şi economia bazată pe inovaţie“, a precizat el.