ZF Tech Day. Industria de IT ar putea avea în patru ani o contribuţie suplimentară de 9 mld. euro la PIB, dacă este sprijinită să se dezvolte şi mai mult

Mihai Matei, preşedintele ANIS: „Trăgând linie şi uitându-ne la modul în care care angajaţii noştri trăiesc aş zice că industria noastră este un motor de bunăstare pentru România“.

Industria de software şi servicii de IT ar putea avea în patru ani de zile, până în 2025, o contribuţie suplimentară la Produsul Intern Brut (PIB) de 9 miliarde de euro, dacă expansiunea acestui sector ar fi sprijinită prin menţinerea facilităţilor fiscale actuale pentru programatori şi adăugarea unora noi pentru stimularea cercetării şi dezvoltării.

Cifrele rezultă dintr-un studiu realizat de compania Roland Berger pentru asociaţia patronală a industriei locale de soft şi servicii (ANIS) şi au fost citate de Mihai Matei, preşedinte al puternicei organizaţii, în cadrul emisiunii ZF Tech Day. Contribuţia mai mare cu 9 mld. euro reprezintă un scenariu optimist pentru evoluţia industriei locale, a punctat el.

„Diferenţa între cele trei scenarii evaluate în studiu: în cel pesimist în 2025 industria va aduce mai puţin cu circa 2,6 miliarde de euro, iar în scenariul optimist va aduce în plus 4,6 miliarde de euro. Şi ce mi s-a părut mie ca valoare cel mai relevant este că impactul acesta cumulat pe perioada a patru ani - în scenariul pesimist înseamnă o pierdere de peste 5 miliarde de euro iar în cel optimist sunt 9,1 miliarde de euro aduse în plus. Între cele două scenarii, pe patru ani, vorbim de aproape 15 miliarde de euro. 15 miliarde de euro - este o sumă absolut enormă. OK, poate există o eroare aici, dar e clar că industria are potenţial de creştere şi mi se pare că decizia e evidentă, adică e clar că trebuie să facem ceva pentru industria asta, să crească, să aducem cât mai mulţi oameni care să beneficieze de bunăstarea pe care industria asta o generează”, a declarat Matei.

Conform studiului, industria de software şi servicii de IT aduce un aport de aproximativ 6 din PIB, sau aproximativ 13,6  miliarde de euro, iar 270.000 de angajaţi sunt susţinuţi în total de industria de software şi servicii IT. Dintre aceştia 135.000 sunt angajaţi în companiile cu activitate principală în software şi servicii IT (impact direct), iar peste 73.000 angajaţi sunt susţinuţi de-a lungul lanţului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) şi peste 65.000 angajaţi sunt susţinuţi prin salariile cheltuite în economia naţională (impact indus).

„Din punctul de vedere al impactului în PIB, studiul demonstrează că impactul în PIB al industriei de soft şi servicii de IT se ridică în total la 6,2 la sută după ce luăm în calcul impactul direct, indirect şi indus. Din punct de vedere angajaţi - fiecare 10 angajaţi din această industrie susţin alţi 10,5 angajaţi din întreaga economie, e un raport interesant. Aş vorbi şi despre dimensiunea contribuţiilor la veniturile de stat - am ajuns la valoarea de 1,3 - 1,4 miliarde de euro contribuţie la venituri de stat din contribuţii directe la bugetul de stat”, a precizat Ştefan Vintilă, project manager la Roland Berger, în cadrul emisiunii. „Ce aş mai menţiona pe partea de impact indirect - vedem în cifre felul în care industria susţine din ce în ce mai mult anumite sectoare sau industrii benefice pentru economia din România. De exemplu vedem în zona de servicii profesionale cum industria a fost în continuă creştere de ani buni încoace, şi mai vedem un efect interesant - zona de educaţie şi sănătate. Vedem cum industria investeşte din ce în ce mai mult în această direcţie şi asta se vede în impactul economic pe care îl creează toate acele abonamente medicale care se discută în spaţiul public, toate acele cursuri suplimentare de IT pe care companiile le desfăşoară. Asta se vede şi în cifre şi ne-am bucurat să vedem faptul că realitatea este în linie cu modelul”, a adăugat Vintilă.

Conform ANIS facilităţile fiscale adiţionale care ar putea sprijini industria pot include, de exemplu, cote reduse de impozitare a profiturilor obţinute din valorificarea unor drepturi de proprietate intelectuală (cu impact în stimularea activităţii de cercetare-dezvoltare locală), plafonarea contribuţiilor la asigurările sociale şi sănătate pentru personalul înalt calificat sau crearea unui cluster IT virtual cu facilităţi fiscale preferenţiale.

De ce a comandat ANIS acest studiu? Era nevoie de claritate în discuţia cu autorităţile, a explicat Mihai Matei. „Am realizat că discutam cumva fără a avea o hartă în faţă. Deci practic noi spuneam uite suntem vaporul ăsta şi vrem să determinăm împreună cu voi, cu decidenţii politici direcţia, dar era aşa după vânt, după stele, fără instrumente, fără o hartă. Şi am zis OK hai să abordăm lucrurile mult mai raţional şi să vedem cu adevărat unde stăm şi să avem date pe care să pe care să ne bazăm. Pentru că şi noi pe de o parte discutam pe baza unor percepţii, pe baza unor impresii, sau pe baza unor frânturi de informaţie cantitativă. 

În mod clar e nevoie în momentul în care iei o decizie de date, de informaţie pentru a lua decizii raţionale, nu decizii populiste sau bazate pe impresii, pentru decizii care afectează iată circa 130.000 de oameni dacă ne uităm doar la angajaţii direct specialişti IT, altfel sunt undeva în jur de 200.000 de oameni. Acesta e motivul principal pentru care am decis să facem acest studiu. Şi în plus cred că mai mult studiul ăsta mai transmite şi un altfel de mesaj, e un mesaj de maturizare a unei societăţi - decât să discutăm pe impresii, pe prejudecăţi, pe percepţii hai să fim raţionali, hai să ne uităm la date şi după aia să ne aşezăm la masă să discutăm în jurul datelor respective”.

Care sunt cele mai importante cifre din raport? „Eu aş menţiona trei trei lucruri: creşterea industriei este de trei ori mai mare decât media economiei, ceea ce arată clar că există mult potenţial aici; industria de software şi servicii este al doilea exportator al României; şi investiţiile în IT şi tehnologie au crescut şi cresc în continuare. Deci vorbim de investiţii făcute de industria noastră nu de investiţii făcute de alte alte companii. Trăgând linie şi uitându-ne la modul în care care angajaţii noştri trăiesc aş zice că industria noastră este un motor de bunăstare pentru Romania. Deci dacă ne-am pune problema să dezvoltăm şi mai mult industria asta, să atragem cât mai mulţi oameni spre industria asta, e clar că vom avea un viitor bun şi pentru oameni într-un final viaţa va fi mai bună”, a răspuns Matei.

 

Ce a mai declarat Mihai Matei în cadrul emisiunii:

♦ Avem a treia cea mai mare bază de specialişti din Europa Centrală şi de Est. Creştem 1,2 ori mai repede decât regiunea, deci suntem suntem din punctul ăsta de vedere în faţă şi scutirile de impozit reprezintă un avantaj competitiv regional. Acestea sunt părţile bune, în sinteză.

♦ Din fericire noi suntem într-un grup de ţări bazat pe bazate pe outsourcing. Şi ar trebui să ne propunem să fim din grupul de ţări bazat pe inovare alături de Cehia, Slovenia şi Estonia. Noi suntem în grupul cu Bulgaria, Ungaria, Lituania, Letonia şi aşa mai departe. Polonia stă ceva mai bine faţă de faţă de noi. Asta este o slăbiciune. ş31.4sţ

♦ Ce pot să spun este că există există o efervescenţă în zona asta, adică există în momentul ăsta forţa şi dorinţa companiilor româneşti de a de a inova. Asta este ce simt eu - văd un ecosistem de start-up-uri mult mai activ, eu văd în jurul meu foarte multă activitate de fuziuni şi achiziţii, foarte multe fonduri care au început să devină foarte active. Aş spune că există energia potenţială. Dacă la energia asta potenţială ne gândim la un sistem de politici publice care să o transforme mai repede în energie cinetică, lucrurile se vor mişca foarte frumos.

Mihai Matei, preşedinte, ANIS: Avem a treia cea mai mare bază de specialişti IT din Europa Centrală şi de Est şi creştem de 1,2 ori mai repede decât regiunea

Ştefan Vintilă, project manager, Roland Berger: Studiul demonstrează că impactul în PIB al industriei de soft şi servicii de IT se ridică în total la 6,2 la sută după ce luăm în calcul impactul direct, indirect şi indus