Orange, liderul pieţei locale de telecomunicaţii, a devenit parte, cu contribuţia Universităţii Politehnica din Bucureşti, a unor proiecte de cercetare care contribuie la standardizarea la nivel global a tehnologiei 5G, de la care se aşteaptă o revoluţie în industria de telecomunicaţii.
„Ce ne-am dorit noi în urmă cu trei ani a fost să fim în mijocul unui ecosistem de utilizatori, de parteneri din zona de tehnologie, de start-up-uri, de universităţi, un parteneriat menit să dezvolte şi să pună bazele furnizării de aplicaţii în ecosistemul de 5G. Pentru acest lucru noi am început să aplicăm în mod activ din 2016 - 2017 în proiecte de cercetare inovare în cadrul programului Horizon 2020 şi primele proiecte au început să apară în 2017. În cadrul acestor proiecte cu baze pe suport 5G există o componentă - aceste proiecte sunt încadrate sub organizaţia 5G PPP. Este o organizaţie în care Comisia Europeană aduce elemente din familia tehnologiilor 5G, iar modul în care doreşte să integreze în cadrul arhitecturilor operatorilor se bazează pe un parteneriat de tip public - privat. Spuneam că noi am început aceste colaborări şi am intrat inclusiv în grupurile de standardizare pentru că în cadrul acestei asociaţii 5G PPP Orange România este co-preşedinte în câteva grupuri, grupul de arhitectură, grupul de securitate şi grupul de tehnologii de tip virtualizare“, a declarat în cadrul emisiunii ZF Tech Day Cristian Paţachia, development & innovation manager, Orange România. „Ce este foarte important este că noi ne-am asumat cumva un rol de lider în zona de standardizare pe tehnologii de tip slice network, cum este şi denumirea unuia dintre proiectele Horizon 2020, şi am început să participăm în mod activ la redactarea de lucrări ştiinţifice de asemenea cu participare la evenimente internaţionale şi a coordona consorţii formate din oameni din mediul academic, din zona de furnizori de telecomunicaţii, de echipamente de telecomunicaţii şi operatori. Lucrurile acestea sunt benefice şi pentru alţi operatori, nu este vorba doar de ce facem pentru reţeaua şi pentru serviciile din cadrul Orange România. Partea aceasta este utilizată la scară mare în momentul de faţă, vorbeam de arhitecturi, de tehnologii şi de servicii, deci practic este un beneficiu pe care-l aducem întregii comunităţi în zona de 5G“, a adăugat el.
Compania de comunicaţii este implicată în patru proiecte dedicate 5G, a adăugat reprezentantul Orange. „Primele două, Matilda şi Slicenet, sunt proiecte de infrastructură, sunt proiecte în care se pun bazele tehnologiilor de tip 5G în care se pun bazele tehnologiei de tip slice network şi arhitecturii de testare şi prototipare pentru servicii verticale. Există bineînţeles şi câteva verticale de business care sunt testate şi prototipate pe aceste frameworkuri, şi aici noi ne am ales în cadrul celor două proiecte începute în 2017 şi finalizate în iunie şi iulie anul acesta un model de utilizare din zona de smart-city, zona de iluminat inteligent pentru a demonstra în special câteva capabilităţi dezovoltate şi în cadrul entităţilor de standardizare. Celelalte două proiecte sunt proiecte care merg puţin mai departe şi plecând de la infrastructura dezvoltată în proiectele anterioare şi cu contribuţii din partea partenerilor din consorţii, vorbim de consorţii internaţionale, am adus alte tipuri de verticale de business, şi aici vorbim de zona de auto, sau de mobilitate urbană, zona de energie şi partea de media.“
În proiecte este implicată şi Politehnica din Bucureşti, a relatat Cristian Paţachia.
„În momentul de faţă proiectele Matilda şi Slicenet sunt finalizate, suntem în faza de audit. Componentele aplicaţiei de iluminat inteligent sunt în momentul de faţă instalate în campusul din Politehnică şi presupun un număr de 56 de surse de iluminat inteligent controlate via trei tehnologii de acces. Bineînţeles am folosit şi tehnologii mai vechi pentru a putea să monitorizăm şi să măsurăm impactul adus de tehnologiile de tip 5G şi cu surse deschise. Am folosit în acest pilot foarte multe linii de cod, undeva la peste 1.000 de linii de cod pentru că, aşa cum spuneam, tehnologia 5G vine cu foarte multă virtualizare şi cu această deschidere către dezvoltarea de aplicaţii rulate pe această infrastructuri. «Felia» principală din acest proiect, derulată în cadrul campusului din UPB, este alocată unei soluţii de IoT, de iluminat, deci practic controlul de la distanţă printr-o platformă foarte versatilă a iluminatului. Trebuia să venim şi cu un alt «slice» („felie“ - n. red.) de reţea pentru a putea testa flexibilitatea în alocarea resurselor. Acest al doilea slice este un slice de monitorizare video pentru perimetrul parcării campusului din Politehnică, deci practic cam acestea au fost componentele localizate în campus.“
„Acum cinci ani UPB a demarat construirea a două centre de cercetare, a două clădiri noi, două clădiri inteligente, în interiorul cărora să existe diferitele grupuri de cercetare“.
Într-adevăr avem acolo labortoare de cercetare de la zona auto şi mobiitate şi auto inteligente, partea de smartcity, IoT, avem un laborator de drone unde se construiesc drone şi se caută modele de utilizare pentru ele. Avem laboratoare de robotică. Există de asemenea laboratoare pe partea radio, laboratoare de procesare de semnale sau cihar laboratoare de antene. Cumva 5G va fi o umbrelă pentru toate aceste laboratoare, în care îşi vor putea găsi modele de utilizare a noilor tehnologii. Unul dintre beneficii este tocmai că această tehnologie va putea fi oferită pentru toate aceste laboratoare pentru a fi exploatată“, a declarat şi Răzvan Crăciunescu, lector, Universitatea Politehnica din Bucureşti.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE