ZF Tech Day. Radu Motişan, fondator al uRADMonitor: „Avem peste 3.000 de senzori pentru calitatea aerului instalaţi în toată lumea, dintre care 1.000 sunt pe teritoriul României. Vrem să câştigăm teren în zona de clienţi consumer“

Recent, start-up-ul uRADMonitor a trimis mai mulţi senzori în Ucraina pentru a supraveghea aerul din zona centralei de la Zaporojie. Pandemia a provocat o explozie a preţurilor pentru componentele electronice

Start-up-ul local uRADMonitor, dezvoltat în 2013 de Radu Motişan şi susţinut de programul de accelerare Orange Fab, a ajuns la o reţea de aproximativ 3.000 de senzori care măsoară calitatea aerului la nivel global, dintre care aproximativ 1.000 sunt amplasaţi pe teritoriul României.

„Am trecut de 3.000 de astfel de senzori instalaţi în toată lumea, care ne furnizează în timp real date importante, date care pot fi legate de factori fizici, chimici - spre exemplu poluarea aerului, nivelul de radiaţii - factori care ne pot afecta pe noi ca oameni. Pe teritoriul României avem un număr impresionant de senzori, spre exemplu, în Capitală sunt peste 100 de puncte fixe şi mobile care monitorizează calitatea aerului, iar la nivelul României sunt undeva spre 1.000 de senzori“, a spus în cadrul emisiunii ZF Tech Day Radu Motişan, fondator al uRADMonitor.

Recent, start-up-ul cu origini în Timişoara a instalat mai mulţi senzori de monitorizare în Ucraina pentru a supraveghea evoluţia unor indicatori cheie din zona centralei de la Zaporojie.

„IoT-ul a ajutat pentru că am trimis în Ucraina aparate electronice, compacte şi automate. Astfel, nu mai avem riscul ca un operator să stea într-o zonă periculoasă pentru a face măsurători. Şi putem afla în timp real când ceva începe să meargă prost, ceea ce ne oferă o marjă de câteva minute, care chiar pot conta în astfel de contexte. Noi nu am făcut decât să ne ajutăm de tehnologie şi să trimitem ajutorul către Ucraina.“ 

În prezent, obiectivul companiei este să îşi crească numărul de clienţi consumer şi să îmbunătăţească modul în care utilizatorii au acces la informaţiile şi datele din aplicaţia mobilă.

„Trebuie să lucrăm puţin mai mult la partea de design, de aplicaţie, de prezentare a datelor pentru că până la urmă vrem ca aceste date să fie în folosul oamenilor şi oamenii au nevoie de o interfaţă mai puţin tehnică. Astfel, planul meu e să vedem o îmbunătăţire pe zona de prezentare a datelor, pe partea aplicaţiei mobile. Vom avea notificări care vor fi foarte utile şi cred că lucrurile vor arăta din ce în ce mai bine pentru că vom câştiga un pic de teren şi pe zona asta de consumer user“, a explicat fondatorul start-up-ului uRADMonitor.

El a vorbit în cadrul emisiunii ZF Tech Day şi despre provocările aduse de pandemie. „La începutul pandemiei producţia mergea bine, dar apoi au început să nu mai fie disponibile anumite componente, cum ar fi un senzor care măsura temperatura, presiunea şi umiditatea. Mai găseam componente la terţi, dar aveau preţuri foarte mari. Spre exemplu, pentru o componentă mică plăteam undeva la doi dolari, dar din cauza problemei pe lanţul de producţie, preţul a sărit la 50 de dolari, pe aceeaşi componentă mică. Au urmat şi alte componente critice, jucători mari de chipuri - pe piaţă din anii 2000, cu produse apreciate. A fost o avalanşă de probleme, dar am căutat alternative, am venit cu variante noi de hardware, am modificat designul şi ne-am descurcat“, a povestit Radu Motişan.

De asemenea, anul 2021 a fost prosper, a menţionat fondatorul uRADMonitor. „2021 a fost un an foarte bun în care am reuşit să ne întărim colaborările cu partenerii noştrii, aici putem aminti şi de Orange. Am reuşit să consolidăm produsele pe care le aveam pe zona corporate, am maturizat soluţiile şi practic a fost momentul în care partenerii corporate au avut încrederea necesară să întărească anumite colaborări cu noi. În continuare, lucrurile sunt foarte volatile. În continuare simt piaţa foarte problematică, mai ales pe partea de user consumer, acolo problemele par să fie foarte mari, dar nevoia ne împinge spre aceste zone noi, cu pericolul de radiaţii care ne redeschide o parte a portofoliului nostru şi, practic, lucrăm să rezolvăm diferite probleme şi nevoi.“

 

Ce a mai spus Radu Motişan la ZF Tech Day

Orange ne-a fost constant alături pe tot parcursul nostru. Orange a arătat dorinţa de a ajuta la maturizarea companiilor româneşti. Iar ei fac această maturizare prin diferite moduri. Spre exemplu, reuşesc să aducă oameni valoroşi aproape de ei, să pună reflectoarele pe anumite companii, pun la bătaie tehnologie. Iar pentru noi, ca şi companie de IoT, partea de conectivitate a însemnat enorm. Practic, noi am putut să folosim tehnologii de conectivitate oferite de ei cu mult timp înainte de maturizarea pieţei pe aceste tehnologii. Iar când în sfârşit am ieşit cu ele pe piaţă am fost în faţa concurenţei şi am lovit din plin, iar asta a contat foarte mult. Dacă nu ar fi fost Orange automat am fi intrat aici mult mai târziu efectul nu a mai fost acelaşi. Ei în continuare sustin startup-urile prin programul Orange Fab, le ajută să participe la conferinţe. Spre exemplu, va fi o conferinţă mare la Timişoara unde firmele sunt invitate şi ajutate să capete o cât mai bună expunere.

Din experienţa mea, am reuşit să ne descurcăm în contextul pandemic doar pentru că am pus împreună software-ul şi hardware-ul şi am obţinut un produs nou pe o piaţă mult mai puţin saturată. Spre exemplu, la început, când aveam primele produse, pe piaţă erau circa trei alte produse pe aceeaşi zonă de piaţă, iar în 2021 erau aproape 40 de astfel de produse. Cumva a fost o fereastră de oportunitate pe care mulţi investitori din România au ratat-o. Riscurile sunt reale dar dacă nu rişti nu câştigi. Şi e şi acea dorinţă de câştig rapid, cred că asta descurajează investiţiile serioase în hardware.

Cu toţii trebuie să ne mulăm pe ceea ce funcţionează şi cred că este un potenţial uriaş care vine din hardware, pentru că da, avem acest potenţial uriaş în software, dar suntem tot timpul în spatele unui ecran de sticlă. În momentul în care trecem pe hardware intrăm în lumea reală. Exemplul pe care l-am dat cu produsele noastre care ajung în Ucraina e o dovadă clară de un plus de valoare care se poate face. Eu sunt foarte încrezător aici, sunt sigur că şi investitorii, pe măsură ce piaţa îi forţează şi pe ei şi restul firmelor, vor lăsa precauţia la o parte mizând mai mult pe plusul de valoare pe care îl pot aduce.

De-a lungul timpului am observat un interes al Administraţiei Naţionale în ceea ce priveşte inovaţia, tehnologia. E bine că există acest interes. Dar cei care suntem mai aproape de piaţă, care suntem conectaţi de nevoile imediate ale pieţei şi ale companiilor de profil, suntem mai dornici de acţiuni concrete. Am vrea să punctăm mult mai eficient toate aceste nevoi de dezvoltare şi de încurajare a inovaţiei. Cine ţine pasul cu vremurile câştigă, cine nu ajunge cu cătuşele pe mâini.

Există un program iniţiat de NATO – un accelerator pentru apărare, Diana – scopul e de a construi un nucleu de firme care vor activa în această zonă de aplicaţii duale care să ne ajute şi pe partea de apărare. România a avut şi alte iniţiative – spre exemplu, Patriot Fast, care e o iniţiativă importantă pe zona de securitate.

Am avut doi ani destul de ocupaţi. În primul rând e toată acea muncă care ţine de partea de mentenanţă a produselor – ceea ce nu înseamnă doar mici reparaţii pe ici pe colo, înseamnă schimbări complete pe variantele de hardware pentru că este o lume foarte dinamică şi, la fel ca în software, apar tehnologii noi, pe partea de senzori în mod special -unde evoluţia e foarte rapidă -, dar şi pe partea de telecomunicaţii - Partea asta e în continua dezvoltare şi atunci noi automat trebuie să facem produsele să se adapteze la toate aceste schimbări.

Pe lângă ceea ce am avut atunci, am împins pe piaţă şi câteva aparate noi care rezultă din nevoi curente, dar care s-au potrivit şi cu capacitatea noastră de a le face - aici amintesc de un senzor de radon pentru că e încă foarte mult de lucru pe ceea ce ştie lumea despre partea asta de radioactivitate naturală şi prin faptul că noi oferim un astfel de produs, nu doar că ajutăm la rezolvarea problemei - în sensul că pot fi un detector care îţi spune exact cât de bine ai ventilată locuinţa proprie - dar în acelaşi timp creşte conştientizarea.

Radonul e un gaz, el vine din pământ, se infiltrează prin toate straturile şi aici intră inclusiv betonul, să nu credem că dacă am armat casa şi avem plăci de beton la fundaţie am scăpat, nu, dimpotrivă. Ba mai mult, şi materiale de construcţie din cauză că sunt făcute cu tot felul de minereuri scoase din sol sau conţin urme de astfel de minereuri, vor putea să emită chiar ele anumite cantităţi de radon. În camerele care sunt la primul nivel şi aici vorbim de beciuri sau camerele de parter vom avea infiltraţii de radon. Acum ele pot să fie oprite cu anumite bariere membrane, plastice, cauciucate care chiar se folosesc în construcţii, dar nu neapărat pentru acest scop, ci mai mult pentru partea de apă şi umezeală. Radonul de foarte multe ori trece, se acumulează în aceste spaţii în special acolo unde nu e foarte mare mişcarea aerului - aici beciurile se încadrează perfect -, fiind un gaz greu rămâne acolo, are o durată de viaţă foarte mică pentru că timpul de înjumătăţire este undeva la 3 zile, asta înseamnă că se tot împuţinează doar că vine altul, niciodată nu scăpăm de el chiar dacă el se împuţinează. Noi respirăm amestecul de aer cu radon. Radonul ajunge în plămâni. Şi aici se întâmplă partea proastă pentru că el în procesul său de dezintegrare emite radiaţie alfa. În mod normal aceste radiaţii nu fac foarte mult rău pentru că e oprită de celulele de la exteriorul pielii, celulele moarte, opresc foarte uşor, dar mai puţin celulele neprotejate ale plămânilor şi în felul acesta produce distrugeri, mutaţii la nivelul ADN-ului din acele celule şi prin acest mecanism relativ simplu el este a doua cauză de cancer pulmonar, după fumat. Deci radonul este o ameninţare foarte reală şi palpabilă iar creşterea educaţiei în acest sens - ca oamenii să fie mai atenţi, să poată să ia măsuri, să ştie ce au în casă, să îşi instaleze sisteme de ventilare - poate face diferenţa.

Tehnologia e primită cu o oarecare inerţie întotdeauna. Masele de oameni, mai ales atunci când îţi propui o anumită conştientizare, se vor mişca foarte greu. Suntem foarte conservatori prin natura noastră, vom spune nu, n-am văzut. E prima reacţie pe care o au oamenii. Aş fi vrut şi eu să pot spune la fel, când nivelul din casa mea arată că fumez zilnic (eu nefumător fiind) câteva pachete de ţigări, ca efect asupra sănătăţii. Aş fi vrut şi eu să scap aşa de uşor. Din păcate realitatea este alta. Încet şi cu răbdare informaţiile transmise corect, puţin, echilibrat şi bine ancorat în realitate ajung acolo unde trebuie, oamenii devin puţin mai conştienţi, dar e un proces de durată. Şi pe partea tehnologică există dificultăţi, şi pentru noi a fost destul de greu să venim cu o soluţie, dar şi pe partea de rezolvare a problemei.

Ceea ce am scos pentru radon înseamnă tot senzori, plus conectivitate. Practic, am mers cu asta înainte, dar uite că intrăm pe tot mai multe domenii de aplicabilitate. Pentru radon am reuşit să venim cu un senzor care e rezonabil din punct de vedere al tehnologiei şi al efortului din spatele tehnologiei şi l-am combinat cu o parte de conectivitate WiFi. Ideea e ca acest senzor să fie conectat în permanenţă într-un spaţiu pe care îl monitorizăm, pentru că aici iar ne întoarcem la limitări de ordin tehnologic, avem o problemă cu radonul, el vine în concentraţii mici ca şi mărime fizică. Tot ca mărime fizică, pe partea de electronică, asta face pentru noi partea de detectare foarte dificilă, pentru că tot ceea ce vine în cantităţi mici se detectează foarte greu. Dar ne ajută dacă putem să facem o măsurătoare de lungă durată, pentru că atunci devin imediat vizibile şi acele cantităţi mici. Prin faptul că e un dispozitiv IoT, având o conectivitate continuă, vom putea să mapăm datele la fiecare minut pe intervale foarte lungi - de ordinul orelor, de ordinul zilelor. Astfel soluţia îşi va face foarte bine treaba şi acest mic aparat pe care noi îl putem instala undeva pe un perete va transmite şi ne va arăta variaţia şi vom şti cum stăm. Pe lângă asta are şi câteva leduri şi dintr-o privire ştim care e situaţia.

Avem foarte multă instabilitate cauzată de război, care afectează infrastructura. Când vorbim de tehnologie automat suntem oarecum dependenţi de infrastructură, avem nevoie de alimentare, avem nevoie de conectivitate, dar în special afectează toate acele reguli stabilite în mod normal şi care ne sunt foarte necesare. Aici vorbesc despre operatorii care pot să face măsurători şi facă această treabă de monitorizare.