2026 se anunţă complicat şi mulţi se întreabă dacă anii de creştere a businessului cu peste 10% pe an vor mai reveni prea curând. Răspunsul stă exact în această ediţie a anuarului Top 1000 de companii care are ca temă investiţiile.
De nivelul investiţiilor celor mai mari companii din România, cu afaceri de peste 300 milioane de lei pe an, va depinde reluarea accelerată a creşterii economice. Dacă statul desfăşoară în aceşti ani investiţii masive, mai ales în infrastructura rutieră, având cel mai ridicat nivel al deschiderilor de noi kilometri de autostradă în 2025 şi 2026, acum vine rândul marilor companii să folosească aceste facilităţi.
Aşa cum menţiona recent un reprezentant al unei mari firme de logistică, o investiţie de 1 miliard de euro în autostrăzi trebuie dublată de investiţii de încă un miliard de euro în capacităţi de producţie pentru ca noua infrastructură creată să-şi atingă scopul: crearea de noi locuri de muncă şi valoare adăugată.
Aprobarea de către guvern a pachetului de măsuri de ajutoare de stat pentru companiile care activează în sectoare cu deficit comercial ridicat, în industria de armament, pentru cercetare-dezvoltare şi pentru investiţii strategice de peste 200 milioane de euro va trebui însoţită de road-show-uri nu neapărat pe pieţele externe, cât în rândul marilor companii din diverse sectoare pentru a veni şi investiţiile.
Prea puţini se gândesc că România trebuie “vândută” ca destinaţie în primul rând investitorilor români care sunt prezenţi de multe ori doar într-o regiune şi din cauza infrastructurii deficitare au rămas insularizaţi. Aceasta este de fapt şi explicaţia pentru care capitalul privat românesc nu s-a agregat suficient până în acest moment astfel încât să iasă cu mai mult curaj în străinătate.
Pentru că nu a ajuns suficient de repede la o masă critică prin scalare. Nu a avut acces la circuite fluide între regiunile ţării, astfel încât poţi vedea diverse reţele de retail, producători de carne sau de materiale de construcţii care au rămas cantonaţi într-o anumite regiune pentru că România nu a trecut încă munţii cu o autostradă.
Acesta este primul pilon de creştere pentru următorii ani, ani care vor schimba definitiv circulaţia rutieră de la est la vest şi de la nord la sud.
Al doilea pilon, care este trecut cu vederea în general deşi este factorul principal de progres, este creşterea productivităţii dată de absorbţia noilor tehnologii. Nimeni nu-şi mai aminteşte acum cum se circula în era pre-Google Maps sau Waze spre exemplu. Dar cine a calculat cât timp se economiseşte per ansamblu din acest simplu ghidaj care a devenit esenţial pentru transportatori sau cursele de taxi?
Cu toate tarele lor din punct de vedere fiscal, Uber si Bolt au creat practic piaţă nouă - au apărut furnizori noi ai serviciilor de taxi şi consumatori noi. Sunt situaţiile din economie în care 2 plus 3 nu fac 5, ci 6. Înainte de apariţia acestor noi instrumente digitale, un economist nu ar fi putut prognoza o rată de creştere atât de mare într-o industrie “plictisitoare”, care nu lăsa deloc să se întrevadă potenţialul exploziv oferit doar de faptul că au devenit mult mai uşoare şi mai prietenoase serviciul de taxi şi înrolarea ca furnizor de taxi.
Platformele de comenzi de la restaurante, iarăşi, au dat şansa pentru numeroase afaceri de familie să accelereze creşterea, pentru că acestea sunt şi un instrument de marketing.
Nu mai vorbim de comerţul electronic, care adaugă, nu înlocuieşte comerţul tradiţional, sau de platformele buy now pay later, spre exemplu, care din punctul de vedere al băncilor nu au inventat roata. Sunt un credit de consum pur şi simplu, însă iată că aceeaşi uşurinţă de folosire, butonul de lângă ultimul model de adidaşi creează imediat piaţă nouă.
Frumuseţea businessului este dată de creativitatea antreprenorilor care nu sunt mulţumiţi niciodată şi văd mereu noi soluţii, noi posibilităţi de produse. De aceea economia nu este un joc cu sumă nulă, ci mereu pe plus, chiar şi când PIB-ul scade. Presiunea pe organizaţii de a deveni mai bune de fapt creşte în perioade critice aşa încât câştigurile de productivitate sunt şi mai mari. De fapt, dublarea productivităţii, a cifrei de afaceri per angajat în România între 2015 şi 2025 se datorează şi perioadei grele 2009-2012 care a impus un alt ritm în companii, iar când au avut condiţii bune multe firme au explodat şi şi-au majorat de zece ori cifra de afaceri în zece ani.
Aveţi încredere că soluţiile sunt la voi, aveţi încredere că puteţi depăşi aceste perioade! Puterea este la oameni, nu a vremurilor.
Sorin Pâslaru este REDACTOR-ŞEF ZF
