Top 1000 companii

Creşte ca Făt Frumos

Creşte ca Făt Frumos

Autor: Adelina Mihai

01.04.2018, 20:35 181

„Internaţionalizarea (atacarea pie­ţe­lor internaţionale) e mo­to­rul creş­terii businessurilor de IT la peste 100 de milioane de euro. Problema e comună re­giunii, care nu a ştiut să susţi­nă trecerea la stadiul de creş­tere a start-up-urilor şi parcurgerea aces­tui stadiu“, a spus Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender, cel mai mare producător ro­mân de software.

El a spus că piaţa ro­mâ­nească de IT a crescut în ultimii cinci ani exclusiv în economia privată, seg­men­tul public a stagnat sau chiar a des­cres­cut ca piaţă. Iar din punct de ve­dere teh­nologic, pia­ţa ro­mânească e o piaţă mi­că, mult mai mi­­că decât ar putea fi dacă ne ui­tăm la mări­­mea populaţiei.

„Deci pentru ca o companie de IT să ajungă la dimensiuni mari, e nevoie să atace pieţe mari“, spune Talpeş.

Pentru realizarea topului celor mai mari 20 de jucători din sectorul IT&C au fost incluse în analiză companiile din do­me­niile activităţi de telecomunicaţii, ac­tivităţi de realizare a softului la co­man­dă, activităţi de consultanţă în teh­no­logia in­formaţiei şi activităţi de edi­tare a altor produse software (codurile CAEN 58, 61, 62 şi 63).

Sectorul IT&C a devenit „starul“ economiei în ultimii ani, iar contribuţia acestui domeniu a ajuns la aproape 6% din PIB anul trecut, nivel dublu faţă de cel înregistrat în urmă cu 5 - 6 ani.

„Piaţa românească de high-tech este una în creştere, atât din perspec­ti­va industriei, cât şi a numărului de companii româneşti sau pornite din România care au un parcurs ascendent. Calea spre creştere este aceea de a ne concentra pe performanţă si dezvoltarea tehnologiilor emergente în România, care să ne transforme într-un pol de inovaţie la nivel regional. Astfel, odată cu creşterea pieţei, vom fi martorii creşterii companiilor româneşti, care au deja un mare apetit spre performanţă şi cucerirea pieţei glo­bale“, a spus Valerica Dragomir, direc­to­rul executiv al ANIS-  Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii.

Cu un efectiv total de circa 150.000 de angajaţi în IT şi telecom, acest sector a avut un aport mai mare la formarea PIB decât sectorul agriculturii, unde lucrează peste 2 milioane de oameni.

În cele mai mari 20 de companii din sectorul IT&C lucrau în 2016, în medie, peste 41.000 de angajaţi, număr în creştere cu aproape 3.800 de oameni faţă de anul anterior.

Scutirea de impozit pe veniturile programatorilor, ajutoarele de stat pentru crearea de noi locuri de muncă în acest sector şi costurile cu forţa de muncă mai reduse faţă de cele din alte state din Europa au fost principalii factori care au transformat România într-o destinaţie de investiţii în acest domeniu.

În plus, exporturile de servicii IT au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani, astfel că numai în primele 11 luni ale anului trecut România a exportat servicii IT de 3,33 mld. euro, în creştere cu 21% faţă de anul anterior.

Florin Talpeş de la Bitdefender spune că, în general, statul român nu a avut de-a lungul timpului o strategie şi nici nu a lansat măsuri de stimulare a exporturilor de servicii IT care să conteze.

„Secţiile comerciale ale ambasa­de­lor româneşti din străinătate nu au ştiut ce să facă pentru a susţine dezvoltarea capitalului românesc în ţările respective; vizitele oficiale cuprind de puţine ori reprezentanţi ai capitalului/întreprin­derilor româneşti private, iar atunci când cuprind, o fac mai mult formal“, a mai spus Florin Talpeş.  El a adăugat că industriile nu au cheltuit suficientă sudoare pentru a-şi creiona strategii de export.

Pe de altă parte, o foarte cunoscută mă­sură adoptată de stat pentru încuraja­rea invetstiţiilor în sectorul IT a fost cea a impozitului zero pentru cei care lu­crează în dezvoltarea de software.

„Măsura a fost drastic diminuată în 2017 prin două măsuri luate de guver­narea PSD-ALDE: eliminarea plafoa­ne­lor pentru plata contribuţiilor şi trecerea impozitului şi a contribuţiilor în seama an­gajatului“, a spus Talpeş. El a amintit de faptul că de la 1 februarie a intrat în vi­goare o măsură (impozitul zero se extinde la studenţi) care, deşi era pro­misă ca o măsură suplimentară de sti­mulare, deocamdată va avea drept rol compensarea parţială a pierderilor cauzate de măsurile cu efecte negative luate în 2017. 

„Dar şi în 2016, din punctul de vedere al stimulentelor pentru industria inovatoare, de tehnologie, cu tot cu măsura impozitului zero în vigoare, România era în urma ţărilor din Europa în ce priveşte stimularea industriei de tehnologie bazată pe inovaţie“, a mai spus Talpeş.

Cel mai mare jucător din sectorul IT&C este operatorul telecom Orange, un business de 4,9 miliarde de lei în 2016 (în creştere cu 7% faţă de anul anterior) şi 2.371 de salariaţi. Orange este urmat în clasament de alţi operatori telecom: Vodafone (cu afaceri de 3,5 mld. lei în 2016), RCS & RDS (cca. 3,3 mld. lei în 2016) şi Telekom România (aproximativ 2 mld. lei în 2016).

Din rândul companiilor cu activităţi în sectorul IT, cel mai mare jucător este compania americană Oracle, cu afaceri de peste 900 de milioane de lei în Româ­nia şi peste 3.600 de angajaţi, aflată pe locul 5 în topul celor mai mari companii din sectorul IT&C.

„Pentru ca o zona de activitate să fie atractivă, trebuie în primul rând să fie stabilă şi predictibilă, aptă să ofere în­credere actorilor din piaţă şi să permită planuri pe termen lung. Un exemplu elocvent îl constituie scutirea de impozit a programatorilor, care a contribuit şi contribuie esenţial în menţinerea talen­telor în România sau chiar întoarcerea lor înapoi în ţară“, a adăugat Valerica Dragomir.

Ea a mai spus că s-ar mai putea enu­me­ra şi alte măsuri precum cele din edu­ca­ţie, precum introducerea informa­ti­cii în gimnaziu şi, speră oficialii ANIS, continuarea demersului la nivel de liceu, astfel încât baza de selecţie să fie cât mai mare, pe de o parte, dar şi pentru a pre­gă­ti viitoarea forţă de muncă în linie cu ce­rinţele pieţei, care este dominată de teh­nologie, indiferent de zona de activitate.

În top 20 cele mai mari companii din IT&C există patru companii cu capital românesc, cea mai mare fiind Bitdefen­der (producătorul de software deţinut de familia Talpeş), cu afaceri de 453 de mi­lioane de lei în 2016, care se clasează pe locul 9 în topul celor mai mari jucători din IT&C.

De asemenea, pe locul 14 în clasament se află compania de stat Societatea Naţională de Radiocomuni­caţii, pe locul 18 compania de software clujeană Softvision şi Digital Cable Systems, companie cu activităţi în do­me­ni­ul serviciilor de retransmisie a pro­gramelor TV din România.

Rezultatul net (profituri plus pier­deri) al companiilor aflate în topul celor mai mari 20 de jucători din sectorul IT&C a fost de 414 milioane de lei în 2016, în creştere cu 56% faţă de 2015.

Pentru ca afacerile companiilor din sectorul IT&C să crească, angajatorii au nevoie de stabilitate şi de predictibilitate în plan legislativ, astfel încât atenţia pieţei să fie orientată exclusiv spre per­for­manţă şi creşterea valorii adăugate, nu spre a acoperi carenţele sau dificul­tă­ţile apărute brusc în legislaţie.

„Totodată, este nevoie de conti­nua­rea angajamentului de a reforma siste­mul educaţional, ca principal bazin de ta­lente în industrie şi alfabatizarea di­gi­tală la nivel de masă. Impunerea ţării noas­tre ca pol de inovaţie înseamnă o in­dustrie care creşte sustenabil. Însă sus­te­na­bilitatea nu poate fi obţinută exclu­siv din exportul de servicii, ci implică şi un con­sum de tehnologie ridicat la nivel na­ţio­nal, care acum din păcate este cel mai scă­zut din UE“, a mai spus Valerica Dra­gomir de la ANIS. Ea a mai precizat că du­blarea productivităţii de la 45.000 euro / om şi atingerea unei ponderi în PIB de peste 10% a sectorului IT sunt obiec­tivele majore ale ANIS în ur­mătorii 5 ani.

„Toate acestea ar plasa România pe harta globală a inovaţiei şi ar transforma ţara într-un lider în inovaţie cel puţin la nivel regional“, a mai spus ea.

 
 

Ce măsuri ar putea lua statul român pentru susţinerea dezvoltării  sectorului IT&C în opinia lui Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender, cel mai mare producător român de software:

a) Anul şcolar 2017-2018 a avut prima generaţie de clasa a cincea care a avut informatica în trunchiul principal. În 2018-2019 va urma clasa a şasea. E necesară introducerea informaticii în trunchiul principal şi la liceu, nu doar în gimnaziu. Acest lucru poate fi făcut de acum.

b) În acest moment, statul român induce/formează un comportament antidigital. Aşa cum sublinia Eugen-Schwab Chesaru (vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de consultanţă şi cercetare Pierre Audoin Consultants – n.red.), investiţia în digitalizarea serviciilor publice s-a redus la jumătate, în condiţiile în care toate ţările accelerează digitalizarea. Ceea ce arată că, de fapt, corupţia a fost catalizatorul proiectelor de IT în domeniul public şi nu îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice pentru cetăţeni. Din păcate, în opinia mea, această abordare a statului român frânează dezvoltarea la adevăratul potenţial al industriei de high-tech în România. Deci ar trebui ca statul român să dea mai multă putere CIO-ului guvernului, să fie aprobată o strategie de digitalizare a guvernării centrale şi un memorandum de bune practici de digitalizare a serviciilor publice locale.

c) Dialog între Ministerul de Externe şi diverse industrii care fac export cu valoare adăugată mare, pentru a înţelege strategiile de expansiune internaţională şi cum modul în care pot serviciile comerciale din ambasade sprijini activ acest export.

d) Ar trebui gândite măsuri de stimulare a exporturilor cu mare valoare adăugată a întreprinderilor cu capital românesc. Ideea de a sprijini participarea lor la târguri internaţionale mi se pare că în general pentru industria high-tech poate fi semnificativ îmbunătăţită şi adăugate şi alte măsuri. De exemplu, activarea consulilor onorifici din marile pieţe de tehnologie, care în general sunt oameni din business, pentru a fi implicaţi în efortul de educare şi networking pentru firmele româneşti care intenţionează să se internaţionalizeze; crearea de către MAE a unui cadru de întâlniri periodice între serviciile comerciale ale ambasadelor româneşti şi organizaţiile de business ale industriei gen ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software); cofinanţarea aducerii unor experţi în dezvoltare internaţională care să antreneze start-up-uri sau companii în faza de creştere (poate fi folosit un sistem de vouchere de mentorat/ coaching); crearea unui departament focalizat pe internaţionalizarea firmelor de high-tech cu capital românesc în Eximbank (banca specializată în internaţionalizare).

e) Cred profund în creşterea accentuată a acestui sector în primul rând prin export (exportul poate atinge 80 - 90% din valoarea „producţiei“) şi asta prin creşterea susţinută a industriei IT şi a serviciilor de IT. Cât despre dublarea ponderii în PIB, acest lucru se poate întâmpla în următorii zece ani.

Valerica Dragomir, directorul executiv al ANIS -  Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii: Piaţa românească de high-tech este una în creştere, atât din perspectiva industriei, cât şi a numărului de companii româneşti sau pornite din România care au un parcurs ascendent. Calea spre creştere este aceea de a ne concentra pe performanţă si dezvoltarea tehnologiilor emergente în România, care să ne transforme într-un pol de inovaţie la nivel regional. Astfel, odată cu creşterea pieţei, vom fi martorii creşterii companiilor româneşti, care au deja un mare apetit spre performanţă şi cucerirea pieţei globale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO