Top 1000 companii

Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare în industria financiar-bancară, Deloitte: Era post IFRS9 pentru industria bancară - supravieţuiesc cei mai antrenaţi

Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare în industria financiar-bancară, Deloitte

Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare în industria financiar-bancară, Deloitte

Autor: Dimitrios Goranitis, Deloitte

15.03.2018, 11:19 720

Un nou standard de contabilitate este pe cale să reconfigureze modul în care băncile îşi desfăşoară operaţiunile. Această schimbare este necesară deoarece economiile trebuie păstrate în siguranţă şi este nevoie ca lecţiile învăţate în criza anterioară să fie puse în practică.

O bancă mai sigură are un cost. Directorii generali ai băncilor din întreaga Europă încearcă să găsească soluţii pentru a atenua impactul şi pentru a-şi adapta modul în care îşi desfăşoară activitatea. Deciziile pe care le adoptă acum vor dicta profitul şi poziţia lor pe piaţă în următorii doi ani.

 

Un nou model de afaceri şi întrebări strategice pentru directorii generali

În industria bancară, IFRS 9 a intrat în vigoare din ianuarie 2018. În timp ce băncile încă se străduiesc să-şi finalizeze modelele de risc şi implementarea noilor sisteme de raportare, un lucru este cert:1 ianuarie 2018 este doar începutul pentru IFRS 9, iar 2017 a reprezentat doar o avanpremieră pentru ce are să vină în industria de creditare.

Implementarea standardului IFRS 9 şi impactul asupra provizioanelor se bazează pe un prim efort pe care băncile trebuie să îl facă în interpretarea standardului şi în vederea modificării modelelor de risc de credit. Va fi nevoie de cel puţin încă doi ani ca băncile şi autorităţile de supraveghere să poată evalua, analiza, valida şi efectua teste de stres cu privire la metodologie şi modelele de risc înainte de a putea definitiva o aplicare unitară la nivelul industriei, care să poată defini nu doar impactul asupra provizioanelor, ci şi modelul de business al Băncii Europene.

Rezultatul final: transformarea culturii de risc şi a apetitului în industria de creditare, alături de definirea modelului de business al Băncii Europene. În majoritatea cazurilor, pentru băncile comerciale cu operaţiuni nu foarte complexe, fără activităţi bancare de investiţii şi de administrare de active, se preconizează că abordarea IFRS9 finală va raţionaliza rentabilitatea capitalului şi reduce profitabilitatea, ducând la o consolidare semnificativă a industriei.

Schimbările majore introduse de standardul IFRS 9 sunt estimarea pierderii folosind elemente anticipative şi reflectarea pierderii aşteptate pe toată durata de viaţă pentru credite performante care au un risc crescut faţă de momentul creditării. Deşi majoritatea instituţiilor de creditare s-au concentrat pe pregătirea unor modele statistice şi platforme tehnologice de raportare complexe, impactul real al standardului depinde de capacitatea modelului de business existent şi de cadrul privind apetitul pentru risc de a susţine profitabilitatea. IFRS 9 desfiinţează separarea între credite performante şi neperformante şi adoptă abordarea unui model în trei etape, care obligă banca să realizeze provizioane semnificative chiar şi pentru împrumuturile performante, pe toată durata de viaţă a acestora, pe baza unei abordări statistice predictive a riscurilor. Dacă banca nu reuşeşte să îşi modifice întregul model de business şi strategia de creditare în timp util, 2018 va aduce pierderi semnificative, chiar dacă nivelurile de credite neperformante rămân neschimbate.

Directorii generali şi membrii comitetelor de conducere  din cadrul băncilor trebuie să găsească răspunsuri pentru cinci subiecte strategice cheie:

 

Transformarea modelului general de business, a strategiei şi a alocării portofoliului

Pentru a atinge ţintele de profitabilitate şi rentabilitate a capitalului propriu pentru acţionari întrucât banca trebuie să aloce provizioane încă de la momentul acordării creditului şi să aibă în vedere riscul de intrare în default pe toată maturitatea creditului, principalii factori de cost devin profilul de risc al debitorului şi scadenţa creditului. Aceşti factori vor defini modelul de alocare a portofoliului.

 

Impactul noilor factori de cost asupra strategiei de preţuri

În momentul revizuirii costurilor, banca va trebui să analizeze cum poate trata costurile respective pentru a menţine profitabilitatea la nivelul actual. Banca trebuie să absoarbă totul sau doar o parte din aceste costuri? Acestea se vor transfera către client integral sau parţial? Cum afectează acestea strategia comercială a băncii în raport cu competiţia?

Contul de profit şi pierdere al fiecărui client este diferit în baza IFRS 9, iar banca trebuie să ia o nouă decizie privind soluţiile de creditare pe care să le promoveze, clienţii şi industriile cărora li se adresează, şi metodologia de preţ.

 

Transformări în managementul riscurilor care reduc probabilitatea unor provizioane suplimentare

Principala creştere a provizioanelor comparativ cu vechiul standard vizează creditele performante cu un risc de credit semnificativ crescut comparativ cu aşteptările din momentul acordării creditului.

Ţinta ar fi de a identifica creditele problematice înainte ca acestea să se deterioreze şi să fie transferate într-o clasă de risc superioară, precum şi de a aborda situaţia acestora înainte de constituirea unor provizioane suplimentare. Aceasta necesită restructurarea produselor şi a contractelor de creditare, rafinarea segmentării modelului adoptat în baza IFRS 9 şi, cel mai important, elaborarea unor modele de predicţie a comportamentului de plată pe toată durata creditului, disponibile la momentul creditării iniţiale.

 

Impactul IFRS9 asupra strategiei de fuziuni şi achiziţii

Metodologia de evaluare a portofoliilor performante se schimbă.

Fiecare portofoliu poate presupune provizioane diferite, în funcţie de metodologia IFRS 9 aplicată. Cumpărătorul va trebui să aplice propria metodologie pentru a recunoaşte costul real pe care îl suportă. Este extrem de important să se facă o estimare precisă a riscului scontat pe toată durata de creditare, pentru portofoliul achiziţionat.

 

Impactul IFRS9 asupra strategiei de remunerare

Remunerarea se face în raport cu veniturile sau profiturile? Veniturile pot rămâne aceleaşi, însă profitabilitatea se schimbă. Dacă dispoziţiile IFRS 9 şi plata variabilă a managerului de relaţii cu clienţii nu sunt aliniate la timp, banca riscă să-i răsplătească suplimentar pe cei care generează pierderi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO