TrebuieSaRepornimBusinessul

#trebuiesarepornimbusinessul. Harta comerţului modern: unde au mers retailerii cu cele 4.300 de magazine alimentare aflate acum în prima linie a economiei locale

#trebuiesarepornimbusinessul. Harta comerţului modern: unde au mers retailerii cu cele 4.300 de magazine alimentare aflate acum în prima linie a economiei locale

Autor: Cristina Roşca

22.04.2020, 13:00 748

Pentru a realiza această hartă au fost analizate datele pentru 11 reţele de comerţ modern ce au local magazine de tip hipermarket, supermarket, cash & carry, discount şi proximitate modernă.

Harta comerţului modern local este de fapt o copie fidelă a economiei româneşti dat fiind că cele mai multe magazine sunt deschise în judeţele puternice economic, în frunte cu Bucureştiul. Mai exact, Capitala găzduieşte aproape 800 de magazine, respectiv aproape o cincime din totalul unităţilor moderne, indiferent de tipul lor.

Pe poziţiile următoare la nivel de judeţe se găsesc Timiş (217), Cluj (191), Ilfov (189), Braşov (178) şi Constanţa (165). Astfel, judeţele cele mai puternice din punct de vedere economic sunt şi cele care au acoperire bună din punctul de vedere al numărului de magazine. Situaţia este uşor de explicat dat fiind că aici şi salariile sunt mai mare datorită investiţiilor, deci şi puterea de cumpărare e pe măsură. Astfel, retailerii merg după consumatori şi îşi aleg spaţiile pentru noile investiţii în funcţie de o serie de indicatori socio-economici – de la putere de cumpărare, la populaţia dintr-o anumită zonă şi de la nivelul concurenţei, la  disponibilitatea forţei de muncă.

Harta, realizată cu ajutorul Studio Interrobag - un birou de design specializat în vizualizare de date şi design informaţional -, pune în perspectivă dezvoltarea disparată a comerţului modern la nivel naţional. Din 2018, compania dezvoltă dashboarduri şi aplicaţii de raportare interactivă a datelor pentru organizaţii de toate dimensiunile cu scopul de a le ajuta să exploreze şi comunice mai bine datele pe care le deţin.

„Prin vizualizarea interactivă a datelor poţi să descoperi trenduri şi răspunsuri la întrebări speficice”, spune Răzvan Zamfira, fondatorul businessului care în 2019 a luat o finanţare prin Start-up Plus.

Pe hartă se poate observa că la coada clasamentului se găsesc cele mai sărace judeţe, precum Tulcea cu doar 27 de magazine sau Mehedinţi cu 29 de unităţi. În total sunt 13 judeţe care au mai puţin de 50 de magazine moderne.

În aceste judeţe au mers de regulă discounterii Lidl şi Penny Market, reţeaua Profi care are o politică a preţurilor mici şi LaDoiPaşi, care vine să schimbe la faţă comerţul tradiţional. Încet dar sigur, şi Kaufland, liderul comerţului modern local, a acoperit toate judeţele cu cel puţin un hipermarket cu preţuri mici, iar Carrefour a mers cu cel puţin un format dat fiind că are suficiente pentru diferite zone geografice şi categorii de clienţi.

Reţelele care au cea mai mică răspândire geografică sunt lanţurile de tip cash & carry care se adresează revânzătorilor şi care acoperă de regulă oraşele mari, reşedinţă de judeţ. Lor li se adaugă lanţurile de hiper­mar­keturi, magazine mari, de 7.500-10.000 mp în medie, destinate oraşelor de peste 100.000 de persoane. Tocmai pentru că aceste magazine au potenţial limitat de expansiune, retailerii au început să dezvolte formate mai mici cu care să acopere toată ţara. Dat fiind că cei mai mulţi retaileri pariază în continuare pe expansiune, harta comerţului modern local se schimbă de la zi la zi.

Reţelele de magazine alimentare Kaufland, Lidl, Profi, Mega Image şi Penny Market merg mai departe cu investiţiile planificate pentru 2020 în pofida pandemiei de Covid-19 care a băgat economia în „stop cardiac“, multe sectoare cheie precum auto, mobilă sau comerţ nonalimentar fiind blocate temporar.

La începutul lui 2020, estimările ZF pe baza informaţiilor comunicate de retaileri arătau că jucătorii din comerţul modern vor scoate din buzunare aproape 1 mld. euro pentru 400 de magazine noi, pentru investiţii în logistică şi online.

Acesta a fost unul dintre sec­toarele care au continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi de­pozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai. Acum, în pofida pandemiei, ma­jo­ritatea lanţurilor din comerţul modern con­tinuă să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sunt blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii. Cinci din zece jucători şi-au reconfirmat planurile de investiţii în această perioadă, iar dintre ceilalţi cinci doar trei anunţaseră deschideri sau bugete pentru 2020.

Datele pentru hartă au fost culese la final de martie, început de aprilie şi relevă că România adună circa 4.300 de magazine moderne, respectiv hipermarketuri, super­mar­keturi, magazine de discount, proximitate modernă şi cash & carry. Unele reţele sunt prezente cu un singur brand precum Kau­fland, Lidl, Selgros sau Penny Market, pe când altele au mai multe declinări cum e cazul Carrefour – Market pentru supermarketuri, Supeco pentru un mix de discount şi cash & carry, Express pentru proximitate şi Carrefour simplu pentru hipermarketuri. Există şi reţele care au branduri diferite pe segment, cum este cazul Mega Image care foloseşte această marcă pentru supermarketuri şi Shop & Go pentru proximitate. În cazul Metro Cash & Carry a fost analizată atât situaţia magazinelor proprii cât şi a francizei LaDoiPaşi.

De altfel, LaDoiPaşi şi Profi sunt reţelele care se bat parte în parte pentru poziţia de „lider” ca număr de magazine în fiecare judeţ. Singurele excepţii sunt Bucureştiul şi Ilfovul unde conduce detaşat Mega Image, acesta fiind modelul de dezvoltare al companiei încă de la început. Toate trei reţele sunt active pe formatul magazinelor mici – supermarketuri şi proximitate modernă - aşa că au sute sau chiar peste 1.000 de unităţi fiecare.

Pentru că cele mai multe magazine noi sunt deschise în chirie şi pentru că măsoară între câteva zeci şi câteva sute – doar excepţiile sar de 1.000 mp -, investiţia pentru un astfel de magazin este net inferioară unui hipermarket spre exemplu care ajunge să coste şi 20 mil. euro. Şi un magazin de discount costă mai mult ca un supermarket, investiţia fiind undeva la 1-2 mil. euro, dat fiind că de cele mai multe ori acestea sunt construite de la zero pe teren propriu.

Istoria comerţului modern a început să se scrie în 1996 şi odată cu expansiunea rapidă - ritmul a ajuns la 350-400 de magazine pe an în ultimii ani – reţelele străine au ajuns la peste 4.000 de unităţi şi peste 60% din tot comerţul cu dominantă alimentară ca cifră de afaceri.