Via Transilvanica Business Fest. Bornele de care are nevoie antreprenoriatul românesc pentru a creşte: de la capital public şi privat la bursă, România trebuie să construiască un traseu integrat de finanţare pentru toate etapele de dezvoltare ale unei companii

♦ Un antreprenor care porneşte astăzi la drum nu mai poate conta doar pe creditul bancar dacă vrea să-şi transforme, în timp, afacerea într-un lider naţional sau regional. Capitalul privat, capitalul public şi bursa trebuie să devină borne ale aceluiaşi traseu de creştere, iar miza pentru România este ca aceste resurse să nu mai funcţioneze separat, ci să se lege într-un ecosistem în care capitalul circulă, se multiplică şi se întoarce în economie pentru a finanţa noi etape de dezvoltare.

Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale celui de-al treilea panel din cadrul  primei ediţii a Via Transilvanica Business Fest, o iniţiativă a Fundaţiei Deloitte, derulată în parteneriat cu Asociaţia Tăşuleasa Social, unde reprezentanţi ai Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, Bursei de Valori Bucureşti, industriei de private equity şi venture capital au discutat despre cum poate fi construit un traseu de finanţare care să însoţească firmele româneşti de la idee până la extinderea regională.

„Via Transilvanica ne arată ce înseamnă un drum bine alcătuit. (...) E nevoie nu doar de poteci, ci şi de borne bine făcute, bine plasate şi stabile, pe care drumeţul să se poată baza pentru a ajunge la destinaţie. (...) Cu alte cuvinte, e nevoie de un ecosistem. La fel, şi antreprenoriatul românesc, în drumul lui de la o firmă mică sau o afacere de familie la un lider naţional sau chiar regional, are nevoie de nişte piloni de sprijin“, a spusAndrei Burz-Pînzaru, Partener, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.

Pentru Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), una dintre piesele încă noi ale acestui ecosistem, rolul este tocmai acela de a face legătura între banii publici şi capitalul privat şi de a interveni acolo unde piaţa nu reuşeşte singură să finanţeze.

„Sistemul bancar are o lichiditate foarte bună. (...) Ideea este de a avea această infrastructură, de a crea acest ecosistem care să poată să asigure unei companii sau unui antreprenor, de la idee la inovare, creştere şi după aceea expansiune, un instrument financiar care să-i fie alături.“, a subliniat Raluca Nicolescu, CEO al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare.

Un alt reper pe traseul de creştere al unui business poate să fie piaţa de capital. Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, spune că bursa trebuie privită mai puţin ca un simplu loc de tranzacţionare şi mai mult ca o platformă care ajută companiile să crească.

„Bursele, când s-au născut, s-au născut ca nişte instrumente foarte serioase pentru a ajuta nişte companii să crească. Şi, deliberat, folosesc termenul «ajuta să crească», pentru că acest ajutor nu se rezumă la finanţare.“

Potrivit datelor prezentate de Radu Hanga, BVB a trecut de la 53.000 de conturi de investitori la sfârşitul lui 2020 la 325.000 la jumătatea acestui an, iar ritmul actual de creştere este de circa 50.000 de conturi anual.

Dacă bursa locală a avansat puternic în ultimii ani, industria de private equity încă are de recuperat, spune Daniela Iliescu, director executiv al ROPEA.

„Dacă ne uităm la cele două sisteme, cel puţin din perspectiva noastră, zona de private equity, ecosistemul de private equity, este mult rămas în urmă sau subdezvoltat. A avut un ritm de dezvoltare mult mai încet în comparaţie cu Bursa de Valori.“

Impactul capitalului de private equity şi venture capital începe însă să se vadă tot mai clar în economia reală. În perioada 2019-2024, companiile care au avut astfel de investitori au creat net circa 20.000 de locuri de muncă, cu o dinamică medie anuală de creştere de 11%, potrivit datelor prezentate de Daniela Iliescu.

Un exemplu al felului în care ecosistemul începe să se maturizeze vine din zona de venture capital. Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst România, a arătat că primul fond Catalyst a avut 15 mil. euro, al doilea a ajuns la 50 mil. euro, iar Fondul III ar trebui să ajungă la 100 mil. euro, evoluţie susţinută inclusiv de creşterea ponderii capitalului privat.

În opinia sa, adevăratul efect de multiplicare apare atunci când antreprenorii care realizează exituri reinvestesc o parte din câştigurile obţinute în alte companii şi pun din nou capitalul în mişcare.

Din perspectiva investitorilor, capitalul trebuie însă să vină împreună cu expertiza necesară pentru a duce companiile pe o traiectorie de creştere. Mihai Vasilescu, partener Prime Kapital, spune că firma, după ani în care s-a concentrat preponderent pe real estate, caută acum noi poveşti de creştere către care să aloce atât capitalul acumulat, cât şi experienţa antreprenorială.

„Vrem să folosim aceste două ingrediente pentru a investi în următoarele poveşti de creştere“, a spus el, explicând că investiţiile pot lua atât forma unor participaţii de tip equity alături de fondatori, cât şi a unor finanţări de tip private credit pentru diferite etape de dezvoltare ale afacerilor.

Iar dacă toate aceste „borne“ - capital public, capital privat, venture capital, private equity şi bursă, ajung să funcţioneze împreună, rezultatul ar trebui să se vadă nu doar în mai multe tranzacţii sau fonduri mai mari, ci şi în apariţia mai multor companii româneşti capabile să treacă graniţa şi să devină jucători regionali.

Asociaţia Tăşuleasa Social a fost fondată de fraţii Tibi şi Alin Uşeriu, prin intermediul ei fiind dezvoltat proiectul Via Transilvanica, un traseu de 1.600 de kilometri care traversează România şi trece prin 400 de comunităţi.

 

Radu Hanga, preşedinte, BVB

► Bursele, când s-au născut, s-au născut ca nişte instrumente foarte serioase pentru a ajuta nişte companii să crească. Deliberat folosesc termenul „ajuta să crească”, pentru că acest ajutor nu se rezumă la finanţare. Şi asta e una dintre schimbările pe care le-am făcut în ultimii ani în poziţionarea bursei.

► Bursa în sine este o scenă. Şi atunci când schimbăm perspectiva şi ne uităm la bursă ca la o scenă, nu ca la o pură platformă de finanţare, ne dăm seama că, pentru o afacere, valoarea unei scene e foarte mare, pentru că îţi dă vizibilitate atunci când vrei să creşti, atunci când te dezvolţi, când vrei ca produsele tale să fie vizibile.

► Unul dintre lucrurile de care ai nevoie este expunerea. Bursa dă companiilor acea expunere de care au nevoie ca să crească.

► BVB este a treia bursă ca mărime în Europa Centrală şi de Est. Deasupra noastră sunt doar Polonia şi Austria.

 

Mihai Vasilescu, partener, Prime Kapital

► Dacă ne uităm în urmă cu 15 ani, lucrurile arătau mult mai dificil din perspectiva disponibilităţii finanţării. Astăzi avem o multitudine de surse de capital, iar această acumulare de capital a venit la pachet şi cu o acumulare de expertiză antreprenorială.

► Acesta este, dacă vreţi, atuul pe care vrem să ne bazăm politica de investiţii, într-o strategie de migrare graduală de la focusul nostru istoric pe real estate, preponderent pe dezvoltarea de centre comerciale şi proiecte rezidenţiale.

► Am fost probabil cel mai prolific astfel de dezvoltator din România în ultimii 10 ani, cu aproape 400.000 de metri pătraţi de spaţii închiriabile construite.

► Lucrul ăsta ne-a ajutat să acumulăm capital, am acumulat expertiză şi vrem să folosim aceste două ingrediente pentru a investi în următoarele poveşti de creştere.

► România, din perspectiva noastră, a beneficiat de rate foarte ridicate de creştere a consumului, în ritm anualizat. Vorbim de în jur de 9% pe an în ultimii aproape 20 de ani, cea mai mare rată de creştere din regiune.

 

Raluca Nicolescu, CEO, Banca de Investiţii şi Dezvoltare

► Scopul BID este unul de a completa, de a rezolva decalajele de finanţare din economie, dar şi de a multiplica, prin instrumentele pe care le are, banii publici cu bani privaţi. De a transforma capitalul care există dintr-o resursă utilizabilă într-o resursă multiplicabilă prin instrumente financiare.

► Sistemul bancar are o lichiditate foarte bună, raportul credite-depozite de 70%, fonduri de pensii. Ideea este de a avea această infrastructură, de a crea acest ecosistem care să poată să asigure unei companii sau unui antreprenor, de la idee la inovare, creştere şi după aceea expansiune, un instrument financiar care să-i fie alături şi, cumva metaforic, drumul care uneşte.

► Suntem pe drumul care uneşte. Scopul acestei bănci de dezvoltare este de a fi un liant între resursa publică şi resursa privată, prin multiplicare.

 

Andrei Burz-Pînzaru, Partener, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal

► Via Transilvanica ne arată ce înseamnă un drum bine alcătuit. Pentru ca Via Transilvanica să existe, e nevoie nu doar de poteci, pentru că, în mare măsură, în locurile pe unde trece traseul existau ca poteci, cărări, drumuri de un fel sau altul, ci e nevoie de borne.

► Bornele trebuie să fie foarte bine făcute, trebuie să fie foarte bine plasate, stabile, drumeţul să se poată baza pe bornele respective şi pe traseu ca să ajungă acolo. Şi, ca să rămână şi să funcţioneze, toate marcajele pe traseu trebuie să fie îngrijite de cineva. Cu alte cuvinte, e nevoie de un ecosistem.

► Tot aşa cum pentru un traseu ca Via Transilvanica e nevoie de un ecosistem, şi pentru antreprenoriatul românesc, şi nu numai, în drumul lui de la firmă mică, afacere de familie mică, să spunem, care poate să evolueze, să ajungă un lider naţional sau chiar regional, e nevoie de nişte piloni de sprijin.

 

Marius Ghenea, managing partner, Catalyst România

► Catalyst România, Fondul I, a fost primul fond de venture capital din România, înfiinţat în 2012, iar investiţiile efective au început în 2013.

► Au trecut aproximativ 13-14 ani de la începutul activităţii de venture capital în România, perioadă în care am ajuns de la Fondul I la Fondul II şi acum la pregătirea Fondului III.

► Pregătim acum Fondul III, iar aici se vede foarte bine acest cerc virtuos şi efectul de multiplicare care sunt esenţiale în venture capital. Primul nostru fond a fost de 15 milioane de euro, iar atunci am reuşit cu greu să mobilizăm 30% din această sumă din capital privat

► Dacă ne întoarcem cu 15 ani în urmă, vedem cât de diferit arătau ecosistemele de business şi de investiţii. Atât la nivelul ofertei, cât şi al cererii, lucrurile s-au schimbat extraordinar de mult şi într-o direcţie bună.

► Din cele 15 milioane de euro ale primului fond am investit, cred eu, eficient în 10 companii româneşti. Fiind construit pe programul JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises – n. red.), fondul putea investi exclusiv în România.

 

Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

► În asociaţie avem aproximativ 30 de membri, fonduri de investiţii care investesc în România. Numărul real este puţin mai mare, pentru că există şi fonduri internaţionale. Măsurăm impactul asupra economiei urmărind contribuţia la PIB, numărul de locuri de muncă create şi dinamica afacerilor în care investesc fondurile de investiţii.

► În perioada 2019-2024, companiile care au beneficiat de investiţii din partea fondurilor de private equity şi venture capital au creat net 20.000 de locuri de muncă, ceea ce a însemnat o dinamică medie anuală de creştere de 11%.

► Această dinamică medie anuală este de peste 10 ori mai mare decât cea înregistrată de economie în aceeaşi perioadă de şase ani. Este un prim exemplu care arată impactul real pe care îl poate avea un investitor privat asupra companiilor în care investeşte.

► Capitalizarea bursieră a României e jumătate din cea a Poloniei, ca procent din PIB, din ce am văzut ca indicator. Dar, când vorbim de ecosistemul de private equity, raportul este: ecosistemul din România e de peste cinci ori mai mic.

► Avem nevoie de un cadru în care capitalul de risc şi capitalul privat să ajungă la companiile antreprenoriale mici şi medii, în diferite etape de dezvoltare, şi de un ecosistem construit pe toate aceste paliere, astfel încât investitorii din companiile mici să poată face exit către companii mai mari.