Cum ajung gospodăriile rurale un adevărat motor de dezvoltare al comunităţilor locale?

Gospodăriile de subzistenţă fac parte din peisajul românesc, iar fără ele o parte din ADN-ul local se pierde, consideră Alin Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa, care a construit proiectul Via Transilvanica.

„Peisajul nostru cultural din gos­podăria rurală este pe cale de dispa­riţie. Este necesar să protejăm acest peisaj cultural, care a funcţionat sute şi mii de ani aici, care presupunea o gospodărie de subzistenţă. Acest peisaj este unic în Europa de Est, dacă a mai fost pe undeva, deja este pierdut. La noi se găseşte din abun­denţă şi este un lucru bun că prin Via Transilvanica îl scoatem în evidenţă“, spune Alin Uşeriu, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica - drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect realizat de Ziarul Finan­ciar şi susţinut de Banca Transilvania.

Un astfel de proiect, pornit ca unul turistic, arată, de fapt, România aşa cum este ea, însă Via Transilvanica are o componentă socială puternică, având puterea a ţine în viaţă comunităţile locale care sunt în risc de depopulare.

„Dacă iei ţara la pas, o cunoşti, dacă o cunoşti, o să începi să o iubeşti, iar dacă o iubeşti, atunci nu poţi să îi faci rău”, spune Alin Uşeriu.

În lipsa unor posibilităţi financiare, comunităţile din satele României devin tot mai mici, oamenii preferând să plece la oraşe sau în afara ţării în căutarea unui trai mai bun. Un astfel de proiect turistic vine ca o soluţie la această problemă, acolo unde nu mai există alternative, turismul ar putea fi motorul de dezvoltare a zonelor rurale.

„Proiectul Via Transilvanica este unul social, el este mai degrabă de admiraţie pentru o lume pe cale de dispariţie”, punctează Alin Uşeriu.

Traseul străbate zone lipsite de orice speranţă de a ieşi din dificultăţile economice, dar şi sociale, multe comunităţi sunt izolate şi ignorate de autorităţi, astfel că traiul e tot mai dificil.

Via Transilvanica trece prin 400 de comunităţi de-a lungul a 1.600 de kilometri, iar anul trecut a fost străbătut de circa 30.000 de călători, potrivit estimărilor făcute de Asociaţia Tăşuleasa, însă numărul real al acestora ar putea fi mult mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe zone ale ţării. Dintre aceştia, circa 60% sunt străini veniţi din toate colţurile lumii.