Via Transilvanica. Comunităţile, pe unde trece Via Transilvanica, profită de pe urma acestui proiect pentru a-şi creşte veniturile. „Văd turiştii ca pe o potenţială sursă de a-şi rotunji veniturile, dar încă nu văd un business din care să trăiască“

♦ Cătălin Gavrilă compară Via Transilvanica cu un business, în care partea de început e foarte dificilă, însă şi mai greu e să menţii ceea ce ai construit. De altfel, Via Transilvanica are nevoie de o mentenanţă constantă, dar este necesară şi dezvoltarea proiectului.

Via Transilvanica începe să îşi producă din efecte, iar după deschi­derea traseului au apărut şi busi­nessuri. Oamenii din comunităţile prin care trece traseul au început să des­chidă unităţi de cazare, puncte gastro­nomice sau chiar cafenele pentru turişti. Totuşi, micii antreprenori văd, momentan, o oportunitate de a-şi rotunji veniturile, dar nu pentru a trăi exclusiv dintr-o afacere aflată pe Via Transilvanica.

„Oamenii văd turiştii ca pe o potenţială sursă să-şi rotunjească veniturile, încă nu o văd ca pe un business din care să trăiască 100%, cel puţin aici în zonă. Pe de altă parte, mici afaceri sunt deschise, şi pentru mine este surprinzător în ce domenii şi cât de creativi sunt oamenii. Cu toţii se luptă să îi ţină pe oameni cât mai mult în locul din care sunt“, spune Cătălin Gavrilă, trail manager, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. El se ocupă de ultimele trei ţinuturi din traseu, mai exact Terra Banatica, Terra Romana şi parţial Terra Dacica. Cătălin Gavrilă este şi cel care a propus, în cadrul proiectului, ca Via Transilvanica să treacă prin Banat, de altfel Terra Banatica este cel mai lung ţinut de pe tot traseul, susţine el.

Înainte să fie parte din Asociaţia Tăşuleasca, Cătălin Gavrilă a făcut parte şi din alte ONG-uri, ceea ce l-a ajutat să acumuleze o experienţă ce i-a folosit mai târziu în activitatea sa de pe traseu.

Un trail manager se ocupă de monitorizarea şi mentenanţa traseului, verificarea marcajelor şi bornelor kilometrice, remedirea problemelor apărute şi coordonarea părinţilor de drum. Părinţii de drum sunt voluntari care “adoptă“ câte zece kilometri de pe traseu şi verifică marcajele, semnalizează problemele şi se implică direct în întreţinerea traseului.

„Am găsit acest proiect foarte firesc şi normal pentru o Românie care se dorea modernă, cu un turism actual. Atâta am bătut pasul pe loc cu frunze şi tot felul de strategii rămase prin sertare care au fost un eşec, încât ruta asta părea că este fix ceea ce aveam noi nevoie, de turismul acesta încet, în care vezi oamenii, cunoşti comunităţile. Nu mi-am putut imagina că o să aibă o latură aşa puternică socială, atunci vedeam doar o latură economico-turistică“, spune el.

Cu toate că proiectul a început deja să îşi producă din efecte şi va contribui la dezvoltarea comunităţilor locale, mai ales din punct de vedere economic, cel mai mare impact, este el de părere, este în zona socială.

„În Terra Banatica, ştiu foarte bine comunităţile, am înţeles cum funcţionează, mi se părea aproape imposibil ca acest proiect să ajungă acolo unde a ajuns. Terra Banatica nu se poate compara cu restul ţinuturilor, pentru că nu e la fel de vizitată. Cunosc reticenţa oamenilor, cât de greu se lasă convinşi. Proiectul acesta venea cu ceva nou, în care nu aveau deloc încredere, dar astăzi vezi cât de deschişi sunt şi uşile se deschid“, explică el.

Cătălin Gavrilă compară Via Transilvanica cu un business, în care partea de început e foarte dificilă, însă şi mai greu e să menţii ceea ce ai construit. De altfel, Via Transilvanica are nevoie de o mentenanţă constantă, dar este necesară şi dezvoltarea proiectului.

Iar de asta se ocupă Cătălin Gavrilă, însă nu este singura sarcină pe care o are ca trail manager pe Via Transilvanica, el fiind responsabil inclusiv de relaţia cu autorităţile din ţinuturile de care se ocupă. El spune însă că fiecare ţinut ar avea nevoie de un trail manager. Momentan, întregul traseu, format din şapte ţinuturi, este supravegheat de doar doi trail manageri.