Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi şi businessuri. Cristina Toma, drumeţ şi părinte de drum: Via Transilvanica este pentru mine cel mai frumos proiect de ţară. Niciun alt proiect nu are aceeaşi forţă de a uni comunităţi şi de a pune România pe harta internaţională

♦ Este responsabilă de întreţinerea a 5 kilometri de traseu din oraşul Râşnov.

Via Transilvanica, traseul de peste 1.600 km care uneşte Bucovina de Banat, este mult mai mult decât o potecă pentru drumeţi. Este o poveste despre redescoperirea Româ­niei, despre comunităţi rurale readuse la viaţă şi despre modul în care voluntariatul şi turismul sustenabil pot construi un proiect de ţară.

„Pentru mine, Via Transilvanica este în pri­mul rând despre oameni şi despre descoperirile pe care le faci chiar despre tine. Este cel mai frumos proiect de ţară. Niciun alt proiect nu are aceeaşi forţă de a uni comunităţi şi de a pune România pe harta internaţională“, a spus Cristina Toma, drumeţ şi părinte de drum în Râşnov, ce are în grijă de câţiva kilometri de traseu urban.

Ea a descoperit Via Transilvanica în urmă cu şase ani, întâmplător, în timpul unei vacanţe în Bucovina. Experienţa i-a deschis o lume nouă, departe de rutina vieţii de lângă Capitală. Drumul a scos-o din propria „bulă“, aşa cum o numeşte ea, şi i-a oferit întâlniri autentice cu oameni şi locuri.

După ce a parcurs o parte din traseu aproape două săptămâni ca simplu drumeţ, a simţit nevoia să se implice activ. A luat legătura cu echipa de la Asociaţia Tăşuleasa Social pen­tru a deveni voluntar.

„Pentru mine, Via Transilvanica este în pri­mul rând despre oameni şi despre descoperirile pe care le faci chiar despre tine“.

Astăzi, ea este responsabilă de întreţinerea a 5 kilometri de traseu prin oraşul Râşnov. Ro­lul de „părinte de drum“ presupune verificarea marcajelor, semnalizării şi a stării traseului. Mai mult, ea s-a implicat şi în dezvoltarea aplicaţiei Via Transilvanica, realizând chestionare şi focus grupuri alături de drumeţi români şi străini. S-a pus accent pe ce le lipsea oamenilor pe traseu şi cum tehnologia poate completa experienţa.

Un rol important în experienţa pe Via Transilvanica îl joacă şi aplicaţia mobilă dedi­cată traseului. Cristina Toma a fost implicată în procesul de dezvoltare, participând la chestio­nare şi focus-grupuri cu drumeţi din ţară şi din străinătate.

„Un detaliu important a fost poziţionarea pe curba de elevaţie. Înainte vedeai doar profi­lul zilei, dar nu ştiai exact unde te afli. Acum aplicaţia îţi arată dacă mai urci sau cobori, iar asta îţi schimbă modul în care îţi dozezi energia. Alt feedback a fost legat de cazări – oamenii voiau să le vadă pe hartă şi să poată face rezervări direct din aplicaţie. E un pas mare înainte“.

Tot în urma feedbackului primit, aplicaţia a integrat informaţii despre cazări, puncte gas­tronomice şi, în perspectivă, chiar posibilitatea de a face rezervări direct.

Dincolo de drumeţiile pe jos sau cu bici­cleta, Via Transilvanica înseamnă  şi o expe­rienţă culinară şi socială.

„Am descoperit punctele gastronomice locale, unde tot ce ajunge pe masă vine din gospodăria oamenilor. Pentru mine, asta e un mare plus pe Via – nu doar mâncarea, ci şi compania celor care o oferă“.

Această deschidere a comunităţilor rurale creează nu doar amintiri pentru drumeţi, ci şi un mic motor economic. Mulţi localnici au început să îşi amenajeze casele, să restaureze gospodării sau să creeze spaţii de popas pentru turişti.

„Există sate unde casele se topeau, pentru că nu mai locuia nimeni. Acum, traseul aduce turişti, iar localnicii renovează, deschid pensiuni, pun în valoare gastronomia. E un fel de râu care curge şi înverzeşte totul“, spune Cristina.

În prezent, Via Transilvanica continuă să crească, atât prin extinderea traseului, cât şi prin integrarea comunităţilor. Anul trecut au fost 37.000 de drumeţi pe Via Transilvanica, un traseu ce traversează  România pe diagonală, iar pentru acest an se estimează o dublare a acestui număr.

Povestea  proiectului Via  Transilvanica a început în 2018, când  fraţii Alin şi Tibi Uşeriu au pornit la drum construcţia  traseului iar investiţia   a ajuns la  1,8 mil. euro, bani din  donaţii. Traseul turistic a fost deschis oficial în 2022, sediul Ţăşuleasa Social fiind  în  Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa Năsăud.