Via Transilvanica, drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect cu Banca Transilvania. Kitty Bojan, Tăşuleasa Social: Via Transilvanica este o carte de vizită, dovadă sunt drumeţii care vin din străinătate

♦ Drumeţii din alte ţări îşi doresc să fie cazaţi în casele oamenilor, să povestească, să vadă cum trăiesc românii.

Traseul Via Transilvanica este o carte de vizită, un ambasador al Româ­niei, dovadă fiind drumeţii care vin din străinătate, familiarizaţi cu astfel de trasee şi care preferă să se cazeze în casele localnicilor pentru a avea parte de o experienţă cât mai autentică.

„Via Transilvanica este o carte de vizită. Este un ambasador foarte bun. Prezintă România în întreaga lume, dovadă sunt drumeţii care din întreaga lume vin spre noi şi caută să descopere în primul rând traseul, dar noi vrem să le prezentăm întreaga Românie“, a spus Kitty Bojan, res­ponsabilă cu implementarea proiec­telor la Tăşuleasa Social la emisiunea Via Transilvanica.

Anul trecut au fost 37.000 de dru­meţi pe Via Transilvanica, traseu ce a depăşit 1.600 de km, iar pentru acest an se estimează o dublare a acestui număr. Drumeţii vin din toate colţurile lumii.

„Dorinţa noastră a fost în primul rând să dezvoltăm comunităţile locale care au fost abandonate şi părăsite şi cred că marele câştig va fi pentru ele. Toată atenţia noastră este orientată spre oamenii de acolo, care au fost uitaţi de lume, pe care vrem să îi punem în lumină şi aici ne dorim să fie un succes“

Majoritatea străinilor care vin sunt de obicei drumeţi de trasee de lungă distanţă. Cei mai mulţi au făcut Camino de Santiago şi sunt impresio­naţi în primul rând de autenticitatea traseului Via Transilvanica.

Pe drumeţii străini interesează pe lângă peisaje şi oamenii. Mulţi dintre ei spun că îşi doresc să fie cazaţi în ca­sele localnicilor, să afle poveştile lor.

Ea ţine legătura şi cu ospitalierii, oamenii care asigură cazarea pe Via Transilvanica.

„Am cunoscut în mare parte mulţi dintre ospitalieri, fiecare vine cu povestea lui. Sunt oameni care îndrăgesc de la început traseu, fără să ştie detalii despre el. Sunt oameni care vor să ajute. (...) De la an la an ei evoluează, îşi cresc afacerea, se dezvoltă, învaţă multe şi de la drumeţii pe care îi au“.

Pe Via Transilvanica au început să apară tot felul de servicii care se a­dresează direct drumeţilor: de câţiva ani au apărut şi punctele gastrono­mi­ce, mici afaceri de familie iar acum şi servicii pentru transportul bagajelor.

Sunt mulţi drumeţi care doresc să facă 25km pe zi şi atunci vor să îşi bagajul la următoarea cazare, să găsească acest serviciu de transport de la un punct la altul.

Kitty Bojan este parte şi din echi­pa de documentare, merge cu colegii pe traseu să descopere tot ce vor ve­dea drumeţii, să experimenteze şi să găsească rezolvare la posibile proble­me cu care se pot confrunta turiştii.

„Dacă eu pot să fac via Transil­vania, poate oricine. Este un domn care la 84 de ani a făcut tot traseul. El a pornit de la Putna, a ajuns la Drobeta, pe etape“.

După ce face documentarea pe traseu, ea revine la birou unde urmăreşte pe hartă localităţile prin care a mers, ce infrastructură au, ce trebuie să comunice drumeţilor.

„În urmă cu 17 ani am participat la prima împădurire împreună cu cei de la Tăşuleasa Social şi pur şi simplu m-am îndrăgostit de tot ce făceau ei acolo. Mi-a fost drag nu doar de acţiunile lor, cât de oamenii pe care i-am descoperit acolo şi de atunci m-am alăturat proiectelor lor, ulterior am intrat în echipa lor şi acum sunt angajată şi lucrez la tot ce este nevoie“.

Anterior, timp de 30 de ani, ea a lucrat în paginaţie şi editare de carte iar pentru proiectul Via Transilvanica s-a ocupat de implementarea ghidului drumeţului, adaugă hărţile, fotografiile şi updatează ghidul pe site.

Povestea proiectului Via Transilvanica a început în 2018, când fraţii Alin şi Tibi Uşeriu au pornit la drum construcţia traseului iar investiţia a ajuns la 1,8 mil. euro, bani din donaţii. Traseul turistic a fost deschis oficial în 2022, sediul Ţăşuleasa Social fiind în Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa Năsăud.