♦ Estimările arată că cel puţin 30.000 de călători au parcurs Via Transilvanica anul trecut, însă numărul real ar putea fi mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe puncte ale ţării ♦ Recent, Via Transilvanica a mai adăugat un nou segment, anume Terra Borza Teutonica, care are circa 170 de kilometri. Primul tronson din extindere conectează 14 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov.
Via Transilvanica nu a fost parcursă doar de călătorii români, traseul devenind cunoscut şi pentru străinii curioşi de proiectul deschis oficial în urmă cu doi ani. Estimările arată că cel puţin 30.000 de călători au parcurs Via Transilvanica anul trecut, însă numărul real ar putea fi mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe puncte ale ţării.
Circa 60% dintre călătorii care parcurg Via Transilvanica sunt străini veniţi din peste 50 de ţări, spune Anna Szekely, vicepreşedinte al Asociaţiei Tăşuleasa Social. Puţine proiecte reuşesc să aibă aşa o rezonanţă când vine vorba de promovarea turistică a ţării. De ani, statul, asociaţiile patronale şi operatorii din turism caută soluţii, strategii şi idei pentru a atrage turiştii străini în România, care până acum nu au funcţionat, iar dacă au avut rezultate, nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. Dacă turiştii străini veniţi pe Via Transilvania au venit din 50 de ţări, înseamnă că proiectul a devenit cunoscut, mai mult sau mai puţin, în acest număr de state.
Proiectul Via Transilvanica a câştigat premiul publicului la Premiile Europene pentru Patrimoniu - Europa Nostra 2023, ceea ce a contribuit la popularizarea sa.
„De atunci am început să fim puţin mai vizibili şi în străinătate şi am început să fim chemaţi să prezentăm proiectul. Pas cu pas, s-a auzit de Via Transilvanica şi în străinătate, cu ajutorul unor târguri, institute culturale sau ambasade care ne-au invitat să prezentăm proiectul. Devenim din ce mai vizibili şi ca ţară, dar şi ca proiect. Via Transilvanica are potenţialul să mai adune câteva premii internaţionale şi la asta lucrăm, să facem să fie recunoscut“, spune Anna Szekely.
La început, nimeni nu se aştepta ca un astfel de proiect să ia amploarea pe care o are astăzi şi deci nu a existat o strategie de promovare când a pornit proiectul.
„Strategia de promovare a fost construită pe parcurs şi organic. Noi ne aşteptam iniţial să terminăm 800 de kilometri din traseu în zece ani, deci vă daţi seama ce strategie de promovare aveam înainte, proiectul vorbeşte de la sine. Ne ajută foarte mult şi drumeţii care parcurg acest traseu, fără ei, promovarea nu ar fi aceeaşi“, explică ea.
Anul trecut, Via Transilvanica a apărut în peste 25 de publicaţii internaţionale la categoria ştirilor pozitive. De o astfel de expunere nu au beneficiat prea multe proiecte locale de turism, ceea ce face din Via Transilvanica unul dintre cele mai importante proiecte de promovare turistică ale României.
De mulţi ani se discută despre crearea unei strategii de promovare turistică a României în afara ţării pentru a atrage turiştii străini în destinaţiile locale, însă nici până astăzi nu s-a concretizat un plan, iar numărul de turişti străini creşte datorită unor proiecte private, însă de dimensiuni mult mai mici.
„Nu ştiu ce ar trebui să înveţe autorităţile de la noi, în primul rând, că se poate. Nu doar autorităţile, dar oricine poate să înveţe acest lucru, că poate fi făcut un proiect de ţară din bani privaţi, fără bugete publice, şi să devină un proiect de care aude toată lumea“, spune ea.
De Via Transilvanica s-a auzit nu doar în Europa, dar şi în Japonia, proiectul fiind înfrăţit cu traseul Michinoko Coastal Trail, Noua Zeelandă, Australia, Canada, Statele Unite ale Americii şi altele.
„Ne mândrim cu acest lucru, ei vin de peste tot şi nu doar pentru trei zile, ci pentru a face traseul în întregime sau o bună parte din el“, precizează ea.
Promovarea turistică şi atragerea turiştilor străini reprezintă o formă de dezvoltare a comunităţilor locale, iar efectele au început să se vadă. Pe lângă deschiderea unor mici puncte gastronomice şi a unor cazări de-a lungul traseului, Via Transilvanica a convins şi câţiva români să se întoarcă din afara ţării pentru a-şi deschide un mic business de-a lungul drumului. Chiar dacă numărul businessurilor deschise de-a lungul traseului nu este încă unul mare, sunt deja primele efecte al unui proiect pornit oficial în urmă cu aproape trei ani.
O parte dintre businessurile aflate pe traseu, care existau deja sau care au fost deschise, sunt incluse şi în Ghidul Drumeţului, care îi ajută pe călători cu toate informaţiile necesare pentru parcurgea traseului, de la ce ar trebui să includă rucsacul, la comportamentul faţă de animalele sălbatice, dificultatea fiecărei porţiuni, cazări, locuri unde poate fi luată masa, magazine, izvoare şi multe altele.
„Ghidul Drumeţului l-am făcut pe parcurs, în timp ce se făcea câte un ţinut, se marca şi se construia câte o porţiune, eu şi colegele mele mergeam pe urma marcatorilor şi testam terenul. El este actualizat mereu“, mai spune Anna Szekely.
Recent, Via Transilvanica a mai adăugat un nou segment, anume Terra Borza Teutonica, care are circa 170 de kilometri. Primul tronson din extindere conectează 14 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov. Noua porţiune a fost adăugată în Ghidul Drumeţului.
„Faptul că ajungem la Braşov este iarăşi un punct în plus pentru turiştii care vin din străinătate pentru că judeţul are acum aeroport şi este mai uşor de ajuns pe traseu“, mai spune ea.
Astfel, traseul poate fi acum accesat din mai multe zone, iar zona Braşovului este populară în rândul turiştilor din Bucureşti.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE