♦ Via Transilvanica este un traseu turistic de peste 1.400 km, lansat de Asociaţia Tăşuleasa Social, la iniţiativa fraţilor Alin şi Tibi Uşeriu.
Ghiţă Achim, susţinător şi părinte de drum pe Via Transilvanica, spune că traseul este o oportunitate de-a descoperi România, poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta, călare şi chiar are colegi care au început să organizeze team-buildinguri în localităţile rurale de pe traseu.
„Eu m-am alăturat proiectului în 2022. M-a încântat foarte mult ideea proiectului de a face şi altceva în timpul liber decât obiectivele turistice standard (mare, munte) pe care toată lumea le are. Mi-a plăcut ideea de a merge în comunităţi“, a spus Ghiţă Achim, la emisiunea Via Transilvanica, drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. El se ocupă în calitate de „părinte de drum“ de 8 km de traseu, care trec pe lângă Râpa Roşie şi ajung în centrul Sebeşului. Altfel spus, se asigură de menţinerea traseului într-o stare bună, de verificarea şi întreţinerea traseului, ecologizare şi diversele activităţi care au loc pe traseu. Persoane fizice, asociaţii sau companii pot avea grijă de acest traseu prin obţinerea statutului de „părinte adoptiv de kilometri“ sau „părinte de drum“.
Via Transilvanica este un traseu turistic de peste 1.600 km, lansat de Asociaţia Tăşuleasa Social, la iniţiativa fraţilor Alin şi Tibi Uşeriu.
Anul trecut au fost 37.000 de drumeţi pe Via Transilvanica, iar pentru acest an se estimează o dublare a acestui număr. Toate informaţiile despre traseu, despre cazări sunt în Ghidul drumeţului sau în Ghidul biciclistului. Informaţiile sunt accesibile gratuit.
„Este o zonă frumoasă, priveliştea panoramică pe care o ai trecând pe acolo este deosebită. Cred că asta reprezintă toată esenţa drumului. Să treci prin locuri autentice“.
El a mai precizat că traseul reprezintă o oportunitate de a cunoaşte ţara şi de-a contribui la dezvoltarea zonelor rurale.
Astfel românii care trăiesc în sate şi comune şi care îi cazeză pe drumeţi pot obţine un venit suplimentar. Traseul este cunoscut în afara României şi atrage drumeţi din mai multe ţări, însă Ghiţă Achim spune ar vrea să vadă şi cât mai mulţi români pe traseu.
„Cu siguranţă dacă vin mai mulţi drumeţi pe traseu se dezvoltă comunităţile, se pot dezvolta puncte de cazare, mai multe puncte gastronomice şi astfel se dezvoltă acele comunităţi. Se păstrează astfel tradiţiile“.
Via Transilvania va deveni traseu de interes naţional, după ce au fost adoptate în iulie anul acesta normele de aplicare pentru legea de protecţie care reglementează traseele pedestre.
Achim nu este doar părinte de drum, ci el a parcurs atât pe jos cât şi cu bicicleta porţiuni mai lungi din traseu.
„A fost fantastic să fiu cazat într-un vârf de munte la peste 1.000 de metri la Ciungu Mare“
Povestea proiectului Via Transilvanica a început în 2018, când fraţii Alin şi Tibi Uşeriu au pornit la drum construcţia traseului iar investiţia a ajuns la 1,8 mil. euro, bani din donaţii. Traseul turistic a fost deschis oficial în 2022, sediul Ţăşuleasa Social fiind în Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa Năsăud.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE