Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Cine are grijă de traseul Via Transilvanica să fie sigur şi accesibil? Trail managerii, legătura între comunităţi, autorităţi şi părinţii de drum

♦ În momentul de faţă, întreaga suprafaţă a traseului este coordonată de doi trail manageri care acoperă mai multe ţinuturi, însă, pe viitor, proiectul ar putea avea câte un trail manager pentru fiecare dintre cele şapte ţinuturi ale Via Transilvanica.

Funcţia de trail manager a apărut în proiectul Via Transilvanica la jumătatea anului trecut, ca o nevoie de a menţine sigur şi accesibil traseul, dar şi de a fi o legătură între comunităţi, autorităţi şi părinţii de drum.

„Ne-a fost foarte clar că partea de mentenanţă şi de coordonare cu comunităţile, cu autori­tăţile locale, cu părinţii de drum devine foarte complicată de a fi gestio­nată de către echipă fără să existe persoane spe­cia­lizate“, a explicat Damaschin Berende, trail manager pe Via Transilvanica, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

Via Transilvanica traversează peste 130 de unităţi administrativ-teritoriale şi circa 400 de sate, astfel că păstrarea unei comunicări cu acestea este esenţială.

În momentul de faţă, întreaga suprafaţă a traseului este coordonată de doi trail manageri care acoperă mai multe ţinuturi însă pe viitor, proiectul ar putea avea câte un trail manager pentru fiecare dintre cele şapte ţinuturi ale Via Transilvanica.

Un trail manager se ocupă de monitorizarea şi mentenanţa traseului, verificarea marcajelor şi bornelor kilometrice, remedirea problemelor apărute şi coordonarea părinţilor de drum.

„Cel mai important lucru este să oferim drumeţilor siguranţă, să ştie că nu riscă să se piardă şi că traseul este marcat şi accesibil în orice moment“, adaugă acesta.

Părinţii de drum sunt voluntari care “adoptă“ câte zece kilometri de pe traseu şi verifică marcajele, semnalizează problemele şi se implică direct în întreţinerea traseului.

Dimensiunea traseului înseamnă şi o nevoie mai mare de mentenanţă şi multe probleme care pot apărea. De la furtuni care doboară arbori şi blochează cărările, până la podeţe rupte sau marcaje ascunse de vegetaţie, situaţiile trebuie rezolvate cât mai repede astfel încât drumul să fie accesibil pentru călători.

„Natura îşi revendică teritoriul. Dacă nu eşti permanent pe traseu, marcajele şi bornele pot fi acoperite, iar drumeţii riscă să se dezorienteze. Alteori e nevoie să reparăm punţi sau să gestionăm situaţii cu câinii de stână“, a precizat trail managerul.

Diferitele obstacole sau probleme care apar pe traseu sunt, în primul rând, semnalate de către drumeţi, dar şi de către părinţii de drum şi autorităţile locale.

Traseul este împărţit în şapte sectoare denumite Bucovina, Ţinutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum. Teera Dacica, Terra Banatica şi Terra Romana. Recent, Via Transilvanica a mai adăugat un nou segment, anume Terra Borza Teutonica, care are circa 170 de kilometri. Primul tronson din extindere conectează 14 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov. Noua porţiune a fost adăugată în Ghidul Drumeţului.

În prezent, trail managerii acoperă doar patru ţinuturi, mai exact capetele de traseu, Bucovina, Ţinutul de Sus, respectiv Terra Romana şi Terra Banatica, astfel că zona de mijloc urmează a fi preluată de noi responsabili.

„Planul nostru este să acoperim întreg traseul. Este o funcţie esenţială, pentru că uneori trebuie să faci mii de kilometri pe an pentru a menţine traseul în stare bună. Dacă nu iubeşti natura şi mersul pe jos, nu poţi face asta. Dar e o plăcere să ai biroul pe Via Transilvanica“, mai spune Damaschin Berende.