Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi şi businessuri. Turismul, şansa comunităţilor locale. Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania: „Fără dezvoltare, nivelul de trai din zonele rurale nu poate să ajungă la nivelul ţărilor din Vest, iar un proiect ca Via Transilvanica contribuie la această dezvoltare“

♦ Banca Transilvania s-a alăturat Asociaţiei Tăşuleasa, cea care a pornit la drum proiectul Via Transilvanica, ca partener strategic încă din 2023 ♦ Prima colaborare dintre cele două a fost în 2014, când Banca Transilvania avea în plan o acţiune de împădurire şi a ales Asociaţia Tăşuleasa ca partener.

Multe dintre comunităţile locale nu reuşesc să mai vadă lumina de la capătul tuneului, unde singura grijă este cea a zilei de mâine, iar tinerii nu mai văd nicio speranţă şi aleg să plece pentru o viaţă mai bună la oraşe sau chiar în afara ţării. Pentru a nu pierde aceste comunităţi, una dintre solu­ţii­le pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale stă în turism, iar asta o demonstrează chiar şi Via Transilvanica.

„Proiectul acordă şansa de dezvoltare socială şi economică, oferă vizibilitate oamenilor de acolo şi îi încurajează pe tineri să rămână. Fără o dezvoltare, nivelul de trai în zonele rurale nu poate să ajungă la nive­lul ţărilor europene din Vest şi un astfel de proiect este foarte important, contribuie la această dezvoltare“, spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania.

Frecvent, în spaţiul public apar evenimente ce divizează societatea în două sau mai multe părţi şi puţine sunt mo­mentele în care românii se simt uniţi, însă tocmai acesta este scopul proiectului Via Transilvanica, este de părere Omer Tetik, să ofere sentimentul de unitate. Anul trecut, Via Transilvanica a apărut în peste 25 de publicaţii internaţionale la categoria ştirilor pozitive.

În drumul de peste 1.600 de kilometri de-a lungul ţării, Banca Transilvania s-a ală­turat Asociaţiei Tăşuleasa, cea care a pornit la drum proiectul Via Transilvanica, ca par­tener strategic încă din 2023. Totuşi, nu a fost primul proiect al asociaţiei în care banca s-a alăturat. Prima colaborare dintre cele două a fost în 2014, când Banca Tran­silvania avea în plan o acţiune de împădu­ri­re şi a ales Asociaţia Tăşuleasa ca partener.

„În 2014, am avut prima ex­pe­rienţă de colaborare care a continuat până în 2022. Prima acţiune a fost în comu­na Budeşti, aproape de Bistriţa Năsăud, unde am plantat 10.000 de puieţi pe o suprafaţă de 10 hectate. Au fost atunci circa 1.500 de voluntari, nu eram pregătiţi pentru un grup atât de mare, dar a devenit o tradiţie de atunci“, povesteşte Omer Tetik.

Ceea ce a convins banca să colaboreze cu asociaţia şi să sprijine şi alte proiecte, precum Via Transilvanica, au fost chiar oamenii care au pornit la drum Tăşuleasa, anume Alin şi Tibi Uşeriu, dar, în special, pentru „dorinţa lor de a face proiecte de anvergură“.

Proiectul Via Transilvanica a fost pornit din ideea de a uni, fiind denumit traseul încă de la început „drumul care uneşte“, însă amploarea pe care luat-o a depăşit aşteptările celor implicaţi în acest proiect, dar şi ale co­munităţilor care adăpostesc o parte din traseu.

„Diferite primării şi autorităţi, când au văzut anvergura şi importanţa proiectului, au venit ei către asociaţie, către noi, ca să ne întrebe ce pot să mai facă“, precizează Omer Tetik.

Povestea proiectului a în­ceput în 2018, când fraţii Uşeriu au pornit la drum construcţia tra­seului. Investiţia iniţială în proiect a ajuns la circa 1,8 milioane de euro, bani care au fost obţinuţi din donaţii. Deşi traseul a fost deschis oficial în 2022, în fiecare an este necesară întreţinerea lui prin remarcarea a circa 300-400 de kilometri.

„Nu este un proiect de unu-doi ani, este o călătorie lungă, sper să rămână un proiect în care Banca Transilvania să fie implicată ani de acum înainte“, subliniază el.

Pe lângă parteneriatul strategic cu Banca Transilvania, Asociaţia Tăşuleasa a atras în acest proiect şi alţi parteneri precum StarAssembly, Romstal, Romanian United Foundation, Egger, Teraplast, Coca-Cola HBC, Orange, dar şi alţii. Mai mult, Asociaţia Tăşuleasa a lansat un membership prin care invită oamenii să se alăture comunităţii Oamenii Drumului. Membership-ul presupune sprijinirea proiectului prin donarea unei sume de circa 25 lei pe lună. Există peste 1.200 de donatori în prezent.

Anul trecut, au fost circa 30.000 de călători pe Via Transilvanica, potrivit estimărilor făcute de Asociaţia Tăşuleasa, însă numărul real al acestora ar putea fi mult mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe zone ale ţării. Însă, potenţialul este mult mai mare, crede Tetik.

„Cifrele arată o direcţie bună, doar că proiectul e abia la început, 30.000 de drumeţi nu este suficient, trebuie să ajungem la 100-150.000 de călători. Trebuie să ştim că nu sunt câteva zeci, ci sute sau mii de businessuri care s-au înfiinţat şi se dezvoltă în jurul traseului şi, dacă putem, să extindem proiectul şi în alte zone ale ţării“, spune Omer Tetik.

În opinia sa, acest proiect arată că un parteneriat public-privat este posibil atâta timp cât există dorinţa reală şi implicarea tuturor actorilor.

„Cred că este o dovadă clară că un parteneriat între sectorul public şi cel privat, cu oamenii potriviţi, cu bugetele relevante, transparente, cu încredere reciprocă şi integritate, poată să aducă rezultate bune“, mai spune el.

Via Transilvanica este unul dintre cele mai importante proiecte turistice ale României în momentul de faţă, însă dincolo de componenta turistică, traseul poate fi un bun exemplu de cum ar putea creşte economic şi social comunităţile locale, cum poate funcţiona un parteneriat public-privat, dar şi cum poate uni o societate care pare tot mai divizată.