Via Transilvanica, mai mult decât un traseu turistic. Cum poate ajuta la dezvoltarea zonelor rurale? Alin Uşeriu, iniţiator: „Peisajul cultural din gospodăria rurală este pe cale de dispariţie, această gospodărie de subzistenţă face parte din identitatea noastră. Prin Via Transilvanica, vrem să scoatem în evidenţă acest peisaj“

♦ Traseul străbate zone lipsite de orice speranţă de a ieşi din dificultăţile economice, dar şi sociale, multe comunităţi sunt izolate şi ignorate de autorităţi, astfel că traiul e tot mai dificil ♦ Anul trecut, au fost circa 30.000 de călători pe Via Transilvanica, potrivit estimărilor făcute de Asociaţia Tăşuleasa, însă numărul real al acestora ar putea fi mult mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe zone ale ţării ♦ Bugetul anual pentru acest proiect şi întreţinerea traseului depăşeşte 2,5 milioane de euro, iar banii vin din sprijinul companiilor private şi din donaţii.

Inspirat din faimosul traseu El Camino din Spania, Via Transilva­nica a pornit ca un traseu turistic, însă ce a reuşit să dezvăluie nu doar călă­torilor, dar şi iniţiatorilor, a depăşit bariera obiectivului turistic, ajungând să aibă un o componentă puternică so­cială şi economică asupra comuni­tă­ţilor. Via Transilvanica trece prin 400 de comunităţi de-a lungul a 1.600 de kilometri, iar multe dintre aceste co­munităţi, unele aflate în cătune, nici măcar nu visau că turismul poate să le ofere şansa de a creşte sau, pur şi simplu, de a nu dispărea.

Via Transilvanica, proiectul con­struit de Asociaţia Tăşuleasa la iniţia­tiva fraţilor Uşeriu, Alin şi Tibi, are potenţialul să fie un motor al dezvol­tării economice în zonele prin care traseul trece. Însă, poate mai impor­tant de atât, spune Alin Uşeriu, un astfel de proiect arată lumii aşa cum este România şi nu cum ne-o imaginăm.

„Peisajul nostru cultural din gos­podăria rurală este pe cale de dispa­riţie. Este necesar să protejăm acest peisaj cultural, care a funcţionat sute şi mii de ani aici, care presupunea o gospodărie de subzistenţă. Acest peisaj este unic în Europa de Est, dacă a mai fost pe undeva, deja este pierdut. La noi se găseşte din abun­denţă şi este un lucru bun că prin Via Transilvanica îl scoatem în evidenţă“, spune Alin Uşeriu, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica - drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect realizat de Ziarul Finan­ciar şi susţinut de Banca Transilvania.

Într-o multitudine de obiective turistice şi destinaţii de vacanţă, acest peisaj cultural pe care România îl are, poate pe alocuri ascuns şi departe de traseele turistice, nu beneficia de nicio atenţie până la apariţia proiec­tului Via Transilvanica.

„Se ajunge într-un cătun de care nu ştiai că există, localnicii nu ştiau absolut deloc că acolo era un poten­ţial turistic şi se face un schimb, există o sinergie“, precizează el.

Prin locuri unde niciun pas de turist nu a călcat, Via Transilvanica reuşeşte să le facă „atractive“, iar efectele încep să apară, de la mici cazări deschise şi până la puncte gastronomice, brutării şi patiserii care apar de-a lungul traseului.

 

Ce lăsăm în urmă?

Roxana Mînzatu, vicepreşedintă executivă, responsabilă cu drepturile sociale şi competenţe, locuri de muncă şi pregătire, a fost la Tăşuleasa, susţine Alin Uşeriu, iar împreună vor să convingă Comisia Europeană că este necesar un program de salvare a comunităţilor locale din zonele rurale ale ţării.

„Rolul unei organizaţii non-guvernamentale nu este să salveze ţara. Nu am cum cu Via Transilvanica, fără niciun ban public, să fac un panaceu pentru toate problemele noastre. Dar noi putem da un model, iar statul are forţa necesară să schimbe. Noi nu ştim să ne folosim resursele, nu ştim să folosim nici resursele pe care le primim“, explică el.

Traseul străbate zone lipsite de orice speranţă de a ieşi din dificultăţile economice, dar şi sociale, multe comunităţi sunt izolate şi ignorate de autorităţi, astfel că traiul e tot mai dificil. Fără un program care să vină în sprijinul acestor comunităţi din zonele rurale sărace, oamenii vor dispărea şi în loc nu va mai fi pus nimic.

Alin Uşeriu spune că, de-a lungul traseului, a întâlnit peste 25 de etnii, de unele nu ştia nici măcar din cărţile de istorie.

„Numai la pas începi să înţelegi cu adevărat ce se întâmpla acolo“, subliniază el.

 

Primele efecte încep să se vadă

Deşi traseul a fost deschis de doi ani şi jumătate, primele efecte pozitive asupra comunităţilor locale deja încep să se vadă.

„Avem o creştere de aproape 200-300% în unele zone de operatori în ospitalitate, pentru că şi numărul oamenilor este foarte mare şi în continuă creştere. Apar şi servicii precum căratul bagajelor, frizerii, masaj“, spune el.

Pe lângă investiţiile mari, localnicii au văzut oportunitatea pe care le-o oferă traseul şi au început să vândă ceea ce produc în casă, de la haine împletite şi până la borcane cu gemuri şi zacuscă.

 

Popular printre străini

Anul trecut, au fost circa 30.000 de călători pe Via Transilvanica, potrivit estimărilor făcute de Asociaţia Tăşuleasa, însă numărul real al acestora ar putea fi mult mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe zone ale ţării. Dintre aceştia, circa 60% sunt străini veniţi din toate colţurile lumii.

Întregul traseu poate fi parcurs în circa trei luni, însă mulţi oameni nu reuşesc să îl facă dintr-odată şi în parcurg pe porţiuni. Alin Uşeriu spune există turişti străini care fac traseul în mai multe etape şi ei vin de câteva ori în România tocmai pentru a parcurge întreaga Via Transilvanica.

 

Un proiect de milioane

Povestea proiectului a început în 2018, când fraţii Uşeriu au pornit la drum construcţia traseului. Investiţia iniţială în proiect a ajuns la circa 1,8 milioane de euro, bani care au fost obţinuţi din donaţii.

O bun parte din această investiţie au mers către amplasarea bornelor la fiecare kilometru, realizate din 600 de tone de andezit, fiind sculptate de artişti locali. Bornele formează, probabil, una dintre cele mai lungi galerii de artă din lume şi îi însoţesc pe călători pe tot parcursul drumeţiei.

Totuşi, proiectul are nevoie în continuare de susţinere financiară pentru întreţinerea traseului în contextul în care există vandalizări în mod constant sau există porţiuni unde marcajele au nevoie de o reîmprospătare.

„În fiecare an suntem pe teren şi trebuie să remarcăm câte 300-400 de kilometri. Bugetul anual depăşeşte 2,5 milioane de euro şi cea mai mare provocare pentru noi este să convingem. Norocul nostru este că avem parteneri serioşi în mediul de afaceri, trebuie musai să diversificăm sursele de venit“, spune el.

În prezent, există puţin peste 1.200 de donatori ai proiectului, însă Asociaţia Tăşuleasa a lansat un membership prin care invită oamenii să se alăture comunităţii Oamenii Drumului. Membership-ul presupune sprijinirea proiectului prin donarea unei sume de circa 25 lei pe lună.

 

Un brand care s-a impus discret, dar cu forţă

Nu multă lume a crezut în proiect la început, însă Via Transilvanica are toate şansele de a fi ambasadorul României în anii care vin. Despre Via Transilvanica s-a scris deja în circa 25 de publicaţii din afara ţării.

„Anul trecut, a apărut în cel puţin 25 de publicaţii internaţionale la ştiri pozitive despre România. Noi reprezentăm România în felul în care noi o facem, atât de autentic şi atât de frumos, iar asta necesită o investiţie din partea tuturor. Autorităţile ar trebui să aibă grijă şi sperăm că vom avea o lege de protecţie pentru acest traseu“, mai spune Alin Uşeriu.

Anul trecut, traseul a fost inclus şi în top 100 cele mai frumoase locuri de vizitat din lume realizat de revista TIME.

Un astfel de proiect nu ajută doar la punerea României pe harta mondială a turismului, având puterea de a atrage turiştii străini dornici să exploreze potecile din România, dar ajută şi la dezvoltarea comunităţilor locale, oferindu-le şansa să trăiască de pe urma turismului. Adevărata puterea a acestui traseu e că dezvăluie România aşa cum e ea.