Via Transilvanica. Proiectul promovat la Roma îi aduce pe italieni în România

♦ Asociaţia Tăşuleasa a încheiat un parteneriat cu Accademia di Romania din Roma, o instituţie aflată în subordinea Institutului Cultural Român, iar un prim proiect a fost organizarea unei expoziţii foto-documentare despre Via Transilvanica.

Via Transilvanica a ajuns şi peste graniţe, însă nu prin extin­derea traseului, ci prin promovarea acestuia în alte ţări. Asociaţia Tăşuleasa a încheiat un parteneriat cu Accademia di Romania din Roma, o instituţie aflată în subordi­nea Institutului Cul­tu­ral Român, care organizează diferite evenimen­te de promovare a culturii româ­neşti printre italieni. Primul eveni­ment dedicat proiectului Via Tran­sil­vanica a fost o expoziţie foto-do­cumentară care a avut loc la Roma în luna decembrie a anului trecut, iar reacţiile au fost unele pozitive.

„La evenimentele pe care le or­ganizăm noi, ponderea italienilor este mult mai mare decât a româ­nilor. Ne adresăm publicului italian, în primul rând, astfel că aceştia reprezintă cam 70% din publicul nostru. Mulţi dintre ei ne-au spus că se bucură că au aflat, se interesează şi se duc pe Via Transilvanica. Expozi­ţia a fost bine pusă la punct, cu informaţii diverse, inclusiv practice. Printre italienii care au văzut expoziţia la Roma şi, ulte­rior, au văzut-o şi la Torino, în ianuarie 2025, au mers deja pe Via Transilvanica şi au străbătut cel puţin o parte din traseu“, povesteş­te Oana Boşca Mălin, director de programe cultu­rale la Accademia di Romania din Roma, prezentă în cadrul emisiunii Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

Colaborarea cu Asociaţia Tăşu­leasa nu se va opri aici însă, vor mai exista şi alte expoziţii, dar şi un eve­niment aparte. Tibi Uşeriu, cofon­da­torul Asociaţiei Tăşuleasa, aleargă de la Columna lui Traian din Roma până la Drobeta-Turnu Severin.

Cursa a început pe 7 octombrie, iar anterior acestei date, pe 6 octombrie a fost amplasată în curtea de la Accademia di Romania în Roma, în colaborare cu Ambasada României în Italia şi Institutul Cultural Român, o bornă Via Transilvanica, pentru a marca legătura istorică şi culturală dintre România şi Roma.

„Este un proiect plin se simboluri. Porneşte chiar de la Columna lui Traian, acolo unde Badea Cârţan, în 1896, a ajuns pe jos, dar venind pe alt traseu, prin Transilvanica. Acum, Tibi Uşeriu şi prietenii care îl vor însoţi vor face un traseu care practic închide un cer. Este un Badea Cârţan modern, care în loc să meargă, aleargă pentru că suntem în civilizaţia vitezei“, spune ea.

Oana Boşca Mălin îşi doreşte ca parteneriatul cu Asociaţia Tăşuleasa să fie unul de lungă durată, iar românii din dispora şi italienii să descopere România prin Via Transilvanica.

Ea este de părere că, pe lângă componenta turistică, Via Transilvanica este şi un proiect cultural.

„Arată mai multe Românii, arată aşa cum e de altfel împărţită Via Transilvanica pe ţări, arată vechiul termen latinesc de terra în sensul de ţară care conglomerează tradiţii culturale, de la meşteşuguri până la agricultură diferite, care au suferit influenţe diferite. Arată, în acelaşi timp, o Românie stratificată de la natura încă virgină, trecând apoi prin sate, comunităţi mici, comunităţi mai mari şi apoi oraşe. Arată aşadar straturile socio-culturale ale României“, spune Oana Boşca Mălin.

Din punctul său de vedere, Via Transilvanica este un proiect de ţară, care deschide turismul românesc pentru străinii de oriunde.