Via Transilvanica. Tina Creţu, director de comunicare şi marketing la Tăşuleasa Social: Ce diferenţiază Via Transilvanica de alte trasee este valoarea socială. Stai în casele oamenilor, mănânci din grădina lor şi afli poveştile locului

Via Transilvanica se diferenţiază de alte trasee turistice prin valoarea so­cială, dat fiind că drumeţii se cazează şi mănâncă în caselor oamenilor.

„Înainte să lucrez la asociaţie, eu chiar am fost drumeţ. În 2020 am fost prima dată pe traseu de la Putna şi apoi am ajuns la Tăşuleasa, acolo unde am descoperit şi alte proiecte pe care le are organizaţia şi am zis că într-o zi trebuie să fac neapărat parte din echipa asta“, a spus Tina Creţu, director de comunicare şi marketing la Tăşuleasa Social, care s-a alăturat echipei în urmă cu un an şi jumătate.

Povestea  proiectului a început în 2018, când  fraţii Alin şi Tibi Uşeriu au pornit la drum construcţia  traseu­lui iar investiţia a ajuns la 1,8 mil. euro, bani din donaţii. Traseul turistic a fost deschis oficial în 2022, sediul Ţăşuleasa Social fiind  în  Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Pentru  a înţelege mai bine proiectul ca să îl promoveze intern şi extern, ea a parcurs o mare parte din traseu în drumeţie.

„Este mai greu să faci asta dacă doar afli de poveştile unor oameni şi e diferit atunci când stai de vorbă cu ei şi te primesc în casele lor. (...) Este şi parte de informare şi înţelegere mai profundă a proiectului. Până în momentul acesta aş spune că am trecut de 900 km de traseu, mai mult de jumătate din traseu“.

Îşi găseşte inspiraţia ca drumeţ în primul rând, „pot spune că mi-am făcut nişte notiţe de lucruri pe care am putea să le facem, să-i ajutăm, de exemplu pe Ospitalieri, poate să se promoveze mai bine. Am aflat câteva poveşti ale unor oameni care, de exemplu, s-au întors în ţară după 15 sau 20 de ani trăiţi în străinătate, pentru că vor să facă parte din acest proiect şi care şi-au cumpărat o casă într-o zonă unde nu aveau nicio legătură înainte“.

Via Transilvanica străbate peste 1.600 de kilometri şi trece prin zeci de comunităţi locale.  Mai mult, va deveni traseu  de interes naţional, după ce au fost adoptate în iulie anul acesta  normele de aplicare pentru legea de protecţie care reglementează traseele pedestre.

În urmă cu câţiva ani, Tina Creţu a parcurs drumul Camino De Santiago din Spania,

„Ce mi se pare mie că diferenţiază Via Transilvanica de alte trasee este este tocmai valoarea socială a proiectului. Atunci când colegii mei au pus prima bornă, s-au gândit cum pot ei să facă ca în anumite sate oamenii să nu mai plece, să nu mai fie depopulate. Aici nu stai doar în adăposturi turistice, ci în casele oamenilor, mănânci din grădina lor şi afli poveştile locului.“

Proiectul are o componentă economică, oamenii locului oferă cazare, mâncare tradiţională şi nu numai.

„Unii ospitalieri oferă transport între sate, alţii spală hainele drumeţilor sau gătesc pentru ei. Toate acestea aduc venituri suplimentare pentru familiile din comunităţi mici. Practic, drumul nu doar uneşte oameni, ci creează o reţea economică vie.“

Tot mai mulţi străini descoperă România datorită acestui traseu. Potrivit estimărilor Asociaţiei Tăşuleasa Social, între 60.000 şi 90.000 de drumeţi au parcurs cel puţin o parte din Via Transilvanica în ultimul an, dintre care până la 15% sunt turişti internaţionali.

„Primim tot mai multe emailuri de la oameni din Elveţia, Germania, Australia. Le place natura noastră, satele care par oprite în timp, pădurile sălbatice şi autenticitatea. Mulţi spun că nu au mai simţit mirosul florilor de câmp de zeci de ani.“

Planurile asociaţiei sunt de extindere a traseului în toate regiunile istorice ale ţării, în Maramureş, în zona Buzăului, în Delta Dunării sau pe urmele lui Brâncuşi.