Aurul nu mai străluceşte doar în vitrine, ci şi în strategiile financiare ale celor care privesc pe termen lung

Piaţa aurului din România trece printr-o transformare vizibilă: de la bijuterii purtate ca simbol al eleganţei, la lingouri şi monede cumpărate cu un scop clar, protejarea capitalului. Dacă în urmă cu doar câţiva ani ideea de a investi în aur părea exotică, astăzi tot mai mulţi români includ metalul preţios în strategia lor de economisire.

Această schimbare de comportament vine pe fondul incertitudinilor economice şi geopolitice, care îi determină pe investitori să caute active sigure. Astfel, piaţa aurului de investiţii a câştigat rapid teren, în timp ce segmentul bijuteriilor începe să resimtă presiunea preţurilor ridicate.

„Cred că, la un moment dat, piaţa de bijuterii va suferi, dar a câştigat foarte mult teren piaţa de investiţii, unde oamenii cumpără lingouri şi monede pentru stocarea capitalului. Această piaţă a crescut foarte mult”, explică Daniel Văduvă, fondator Avangard Gold.

Un element-cheie al acestei evoluţii este accesibilitatea. Dacă în trecut aurul de investiţii era asociat cu lingouri masive, de film, de 10–12 kilograme, astăzi realitatea este complet diferită.

„Acum câţiva ani, în România nu exista această piaţă, nu era formată. Dacă spuneai cuiva de un lingou de investiţii, se gândea la lingourile mari din filme. Acum, achiziţia începe de la un gram, 2,5 grame, cel mai mic lingou pe care îl avem noi, care costă aproximativ 900 de lei”, spune el.

Această democratizare a aurului a deschis uşa către un public mult mai larg, pentru care investiţia nu mai presupune sume inaccesibile, ci poate începe cu echivalentul unei economii lunare. Tot mai mulţi români aleg astfel să-şi transforme surplusul financiar într-un activ fizic, uşor de păstrat şi de valorificat, în loc să-l lase expus inflaţiei. Cu toate acestea, specialiştii avertizează că aurul nu este un instrument pentru câştiguri rapide.

„Mulţi oameni se refugiază către aur. De aceea le spun tuturor că investiţia trebuie făcută cu prudenţă. Noi recomandăm să nu se facă speculă în aur. Investiţia în aur se face pe 3–5 ani. Atunci se vede randamentul cel mai bun. Pentru o lună sau două nu este un produs potrivit”, subliniază Daniel Văduvă.

Mai mult decât o modă financiară, aurul începe să fie perceput ca o formă de asigurare personală împotriva instabilităţii. Lingourile mici şi monedele de investiţii nu mai sunt simple obiecte de colecţie, ci devin parte din portofoliul de protecţie al românilor, alături de economii şi alte instrumente financiare.

Într-o perioadă în care riscul şi volatilitatea sunt cuvinte-cheie în economie, aurul îşi recapătă rolul istoric de refugiu. Nu străluceşte doar în vitrine, ci şi în strategiile financiare ale celor care privesc pe termen lung. Astfel, metalul preţios îşi face loc, gram cu gram, în portofelul românilor, nu ca simbol al luxului, ci ca instrument de protecţie.