Cât de bine se potrivesc studiile cu jobul. Se angajează tinerii români în domeniul pentru care s-au pregătit?

Mai mult de jumătate dintre tinerii europeni reuşesc să îşi găsească un loc de muncă apropiat de domeniul în care au studiat, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Aşadar, în 2024, 56,4% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 34 de ani din Uniunea Europeană, care au absolvit cel puţin învăţământul mediu, au declarat că există o potrivire mare sau foarte mare între pregătirea lor şi cerinţele jobului actual sau ale ultimului loc de muncă. 

România se situează uşor sub media europeană, cu 54,7% dintre tineri angajaţi în joburi care se potrivesc în mare măsură cu studiile. Totuşi, structura nepotrivirii este diferită faţă de cea din multe state europene: doar 13,8% dintre tineri lucrează în domenii complet diferite de pregătirea lor, mult sub media UE de 20,4%.

 În schimb, aproape o treime (31,5%) ocupă poziţii doar parţial aliniate cu specializarea, ceea ce înseamnă că piaţa muncii absoarbe forţa de muncă tânără, dar nu îi valorifică întotdeauna pe deplin competenţele.

Indicatorul, bazat pe autoevaluare, măsoară cât de bine se aliniază competenţele dobândite prin educaţie cu realitatea pieţei muncii, pe o scară de la „foarte mare” la „fără potrivire”. Datele arată clar că nivelul studiilor contează: doar 46,1% dintre absolvenţii de studii medii spun că lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, în timp ce procentul urcă la 68,1% în rândul celor cu studii superioare, confirmând avantajul competitiv adus de educaţia universitară.

La nivel european, cele mai bune rezultate apar acolo unde legătura dintre educaţie şi cererea economică este tradiţional mai puternică. Letonia (76,5%), Lituania (76,1%) şi Germania (75,2%) conduc clasamentul, sugerând sisteme educaţionale mai bine conectate la nevoile angajatorilor şi o tranziţie mai fluidă de la şcoală la carieră. La polul opus, tinerii din Italia (41,6%), Slovacia (46,2%) şi Danemarca (47,1%) întâmpină cele mai mari dificultăţi în a găsi un job care să corespundă studiilor.

Diferenţele devin mai puternice atunci când analiza se mută la nivelul domeniilor de studiu. Cea mai solidă potrivire se înregistrează în sănătate şi asistenţă socială, unde 80,6% dintre absolvenţii de studii superioare lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit. Urmează tehnologia informaţiei şi comunicaţiile (77%) şi educaţia (73,6%), sectoare în care calificările sunt, de regulă, mai specifice şi mai uşor de transferat direct într-o profesie.

În schimb, absolvenţii de arte şi umanioare se confruntă cu cele mai mari obstacole: 52,2% spun că au dificultăţi în a găsi un job relevant, iar situaţia este similară pentru cei din ştiinţe sociale, jurnalism şi informare (59,1%) sau din zona de servicii (59,3%). Aceste domenii oferă competenţe mai generale, ceea ce creşte flexibilitatea profesională, dar şi riscul de a accepta roluri care nu valorifică integral pregătirea academică.