Economia somnului: cum se traduce odihna în productivitate şi bani

08.01.2026, 19:54 Autor: Ramona Cornea

Print Mail

Lipsa de somnul şi stresul nu sunt doar probleme cu impact în sănătate, ci au consecinţe economice măsurabile, cu impact direct asupra productivităţii şi veniturilor. La nivel macro, economiile dezvoltate pierd zeci sau sute de miliarde de dolari din cauza productivităţii reduse, a absenteismului şi a costurilor medicale asociate somnului deficitar.

La nivel individual, lipsa odihnei este corelată cu scăderea capacităţii de concentrare, a performanţei la locul de muncă şi, potrivit unor studii internaţionale, chiar cu venituri mai mici pe termen lung.

Oamenii petrec aproximativ o treime din viaţă dormind, iar lipsa unui somn de calitate poate avea efecte negative semnificative asupra vieţii de zi cu zi şi asupra sănătăţii pe termen lung, în moduri precum: limitarea capacităţii de a lua decizii şi reducerea atenţiei; capacităţii de a lucra productiv; creşterea riscului de a dezvolta afecţiuni precum boli cardiovasculare, accident vascular cerebral şi diabet sau boli precum demenţă şi Alzheimer.

În Statele Unite, lipsa somnului adecvat costă economia până la 411 miliarde USD anual, reprezentând circa 2,28% din PIB. Creşterea mediei de somn sub 6 ore la 6–7 ore ar putea adăuga 226,4 miliarde USD la PIB, conform unui studiu al RAND Corporation.

Pierderile economice din cauza somnului insuficient în cinci ţări OECD pot atinge până la 680 miliarde USD pe an, proiecţie bazată pe absenteism, diminuare de productivitate şi alte costuri indirecte, conform worldfinance.com.

În România, datele arată o legătură clară între stres, calitatea somnului şi productivitate. Potrivit unui studiu realizat de CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc şi Analiză, somnul se situează pe locul al doilea, după alimentaţie, în topul factorilor care influenţează calitatea vieţii. Stresul afectează calitatea somnului pentru 61% dintre români, iar impactul este mai pronunţat în rândul femeilor. Durata medie a somnului este de 6,9 ore pe noapte, sub nivelul recomandat de specialişti.

La nivel internaţional, studiile indică faptul că oamenii pierd echivalentul a peste 20 de zile de somn pe an din cauza odihnei insuficiente, iar o proporţie semnificativă se confruntă cu somn slab sau fragmentat.

China înregistrează cel mai mare scor în ceea ce priveşte calitatea somnului, iar Norvegia cel mai mic. Deşi România se află în jumătatea superioară a clasamentului, studiul evidenţiază existenţa unor tipare de somn problematice în rândul românilor, având în vedere că 34% dintre aceştia dorm 6 ore sau mai puţin pe noapte, iar aproape 40% consideră că nu beneficiază suficient de somn.

Mai mult de un sfert dintre români raportează o calitate slabă a somnului, având nevoie în medie de 24 de minute pentru a adormi, iar peste 20% au nevoie de mai mult de 30 de minute pentru a adormi, după cum arată studiul IKEA Sleep Uncovered, cu peste 55.000 de participanţi din 57 de ţări.

O campanie editorială

realizată cu susţinerea