Jobul care nu mai vine: Mai mult de un sfert dintre tinerii cu vârsta de muncă nu reuşesc să intre pe piaţa muncii. Ce înseamnă asta pentru economie pe termen lung?

16.12.2025, 19:48 Autor: Ramona Cornea

Print Mail

Urmăriți Ziarul Financiar pe Google News Setați ZF ca sursă preferată în Google

Piaţa muncii din România transmite semnale mixte. În timp ce şomajul general pare să fi intrat într-o zonă de platou, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări ale economiei româneşti, cu implicaţii directe asupra veniturilor viitoare pe termen lung.

Aşadar, la nivel general, şomajul dă impresia unei stabilităţi relative, însă în spatele acestei imagini „aşezate” se conturează o vulnerabilitate majoră: situaţia tinerilor aflaţi la început de drum profesional.

Rata şomajului a ajuns la 5,9% în luna octombrie 2025, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă, dar uşor peste nivelul din octombrie 2024, arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). În cifre absolute, România avea în octombrie aproximativ 487.300 de şomeri, cu 10.100 mai puţini decât în septembrie, dar cu peste 23.000 mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Privită strict prin prisma indicatorului general, piaţa muncii pare să fi intrat într-o fază de echilibru. În ultimele 12 luni, rata şomajului s-a menţinut într-un interval îngust, între 5,6% şi 6,1%, cu o uşoară creştere la începutul lui 2025 şi o stabilizare ulterioară în jurul pragului de 6%.

Problema majoră apare însă atunci când analiza coboară pe segmentul de vârstă 15–24 de ani. Aici, şomajul capătă alte dimensiuni. În octombrie 2025, rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 26,9%, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni. Practic, peste un sfert dintre tinerii activi pe piaţa muncii nu au un loc de muncă, o rată de peste patru ori mai mare decât media naţională.

Evoluţia din ultimul an arată o creştere în a doua parte a perioadei analizate. În prima parte a intervalului analizat, şomajul tinerilor a coborât treptat de la 26,3% spre aproximativ 23,5%. Tendinţa s-a inversat puternic în a doua jumătate a anului, iar din luna iulie 2025, rata şomajului în rândul tinerilor a sărit din nou la 26,9% şi a rămas blocată la acest nivel până în octombrie.

Pe termen lung, un nivel ridicat al şomajului la început de carieră are efecte care merg mult dincolo de statisticile lunare şi devine o problemă structurală pentru economie. O intrare întârziată pe piaţa muncii înseamnă experienţă acumulată mai târziu, traiectorii profesionale mai lente şi venituri mai mici pe tot parcursul vieţii active, ceea ce se traduce printr-o productivitate mai scăzută la nivelul întregii economii.

În acelaşi timp, o generaţie care nu reuşeşte să se integreze rapid în câmpul muncii contribuie mai puţin la bugetul public şi pune presiune suplimentară pe sistemele sociale, într-un context în care România se confruntă deja cu îmbătrânirea populaţiei şi cu un deficit de forţă de muncă. Instabilitatea profesională prelungită are şi efecte indirecte, dar la fel de importante. Deciziile majore de viaţă, precum formarea unei familii, achiziţia unei locuinţe, investiţiile în educaţie, sunt amânate, cu impact asupra consumului, pieţei imobiliare şi evoluţiei demografice.

O campanie editorială

realizată cu susţinerea

​Jobul care nu mai vine: Mai mult de un sfert dintre tinerii cu vârsta de muncă nu reuşesc să intre pe piaţa muncii. Ce înseamnă asta pentru economie pe termen lung?

Jobul care nu mai vine: Mai mult de un sfert dintre tinerii cu vârsta de muncă nu reuşesc să intre pe piaţa muncii. Ce înseamnă asta pentru economie pe termen lung?