Schimbă digitalul şi inteligenţa artificială locul din care lucrăm? Doar patru din zece angajaţi din UE mai muncesc exclusiv dintr-un singur loc

Munca nu se mai desfăşoară de mult doar la birou sau doar de acasă. În ultimii cinci ani, digitalul şi-a pus o amprentă puternică asupra modului în care lucrăm, astfel că aproximativ 40% dintre angajaţii din Uniunea Europeană folosesc instrumente pentru întâlniri online, iar 35% utilizează platforme electronice de colaborare, arată cele mai noi concluzii ale European Working Conditions Survey, unul dintre cele mai ample studii despre piaţa muncii din Europa, realizat de Eurofound, agenţia Uniunii Europene specializată în cercetarea condiţiilor de muncă şi trai.

Această schimbare modifică nu doar modul în care se lucrează, ci şi locul din care se munceşte. Doar patru din zece angajaţi din UE lucrează exclusiv dintr-un singur loc, iar aproape trei din zece salariaţi lucrează de acasă integral, regulat sau ocazional.

De asemenea, raportul citat arată că digitalizarea nu produce, cel puţin deocamdată, valul de concedieri de care mulţi se tem. Din contră, tehnologia este mai degrabă un motor pentru apariţia unor sarcini noi decât pentru eliminarea celor existente.

Aşadar, adevăratele provocări pentru forţa de muncă europeană nu sunt dispariţia locurilor de muncă, ci nepotrivirea competenţelor cu cerinţele pieţei, diferenţele dintre generaţii în adoptarea noilor tehnologii şi nivelul de autonomie al angajaţilor.

„Având în vedere amploarea schimbărilor la care asistăm, este important să monitorizăm atent impactul noilor tehnologii asupra condiţiilor de muncă şi efectele lor asupra inegalităţilor la locul de muncă. Pentru factorii de decizie, asta înseamnă să pună lucrătorii pe primul loc şi să se asigure că eficienţa şi câştigurile de productivitate merg mână în mână cu îmbunătăţirea calităţii muncii”, a declarat Ivailo Kalfin, director executiv al Eurofound.

Inteligenţa artificială intră în birouri. Dacă roboţii colaborativi rămân concentraţi mai ales în industrie şi sunt utilizaţi de doar 3% din forţa de muncă, inovaţia software avansează mult mai rapid. În 2024, 12% dintre angajaţii europeni spun că folosesc instrumente de inteligenţă artificială generativă. Astfel, impactul tehnologiei este mai vizibil în zona muncii de birou, a serviciilor şi a activităţilor bazate pe cunoaştere.

În spatele acestor transformări apare însă o nouă falie pe piaţa muncii. Bărbaţii folosesc mai frecvent decât femeile tehnologii emergente, precum inteligenţa artificială generativă sau dispozitive wearable, şi declară că tehnologia le influenţează mai mult activitatea zilnică.

Totodată, angajaţii tineri şi cei din ocupaţii înalt calificate au un nivel semnificativ mai ridicat de familiaritate şi o atitudine mai pozitivă faţă de noile instrumente comparativ cu generaţiile mai în vârstă.

Concluzia studiului: joburile nu dispar, dar se schimbă rapid, iar fără programe ţintite de formare profesională anumite categorii de angajaţi riscă să rămână în urmă.
Raportul Eurofound oferă o radiografie amplă a vieţii profesionale în Europa şi se bazează pe 36.644 de interviuri detaliate, realizate faţă în faţă în 35 de ţări. Cercetarea analizează şapte dimensiuni ale calităţii muncii, de la mediul fizic de lucru până la salarii, perspective de carieră şi siguranţa locului de muncă.