ZF 15 ani

Ce a înţeles un student la ASE despre jurnalism

Ce a înţeles un student la ASE despre jurnalism

Autor: Liviu Chiru

02.12.2013, 11:10 35277

Sa pui intrebari. Sa gandesti independent. Sa pui sub semnul intrebarii toate raspunsurile pe care le primesti si sa incerci sa vezi dincolo de cuvinte. Sa te uiti la cifrele din spatele declaratiilor si sa judeci totul in context. Sa faci un pas inapoi din cand in cand si sa surprinzi „poza de ansamblu”. Acestea sunt lectiile de baza pe care le auzi din prima zi in redactia ZF si le aprofundezi apoi, mereu si mereu, cu fiecare articol publicat.

Ziarul Financiar a fost si pentru mine intr-un fel o a doua scoala, pe care am urmat-o, la fel ca multi dintre colegii de atunci, in paralel cu facultatea. Ca redactor ai oportunitatea sa acumulezi lectii care pot fi extrem de valoroase, mai ales atunci cand te afli la inceput de drum. Faci conversatie cu oameni care sunt lideri in domeniile lor, inveti repede si mult si esti foarte vizibil. Dar toate acestea vin si cu un dezavantaj: jurnalistii, desi admirati, sunt putin simpatizati. Insistand sa adresezi intrebari dupa intrebari (devine o obisnuinta vecina cu obsesia), risti sa ii antagonizezi cu usurinta pe cei din jurul tau. Punand totul in balanta, merita sa urmezi aceasta scoala? Pot sa va garantez ca este o experienta foarte interesanta.

Schimband perspectiva, cred ca mediul economic are de asemenea de castigat prin existenta unei astfel de scoli. ZF nu este doar o oglinda a lumii sofisticate a afacerilor, in care bancherii, managerii sau antreprenorii se pot reflecta si evalua reciproc. Este un canal care asigura decodarea mesajelor din aceasta lume si amplificat de alte media, poate transmite o informatie corecta, pusa in context, astfel incat sa fie inteleasa de toata lumea – de la politicieni la executanti. Iar aceasta functie este cea mai importanta intr-o lume in care oamenii par tot mai putin dispusi sa asculte si sa inteleaga ce se intampla in jurul lor.

Avem nevoie de jurnalisti care sa stie sa puna intrebari si sa scrie, la bine si la rau, despre oamenii care au puterea de a decide si actiunile lor.