Aurelia Vişinescu, proprietara cramei cu acelaşi nume: Am renunţat, pentru prima dată în istoria noastră, la un proiect de investiţii. Voiam să facem o replantare pe 11 ha, dar amânăm pentru următorii ani

♦ Crama Aurelia Vişinescu administrează 82 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, dintre care două treimi cultivate cu soiuri roşii, iar restul cu albe.

Contextul economic local, influenţat şi de situaţia geopolitică actuală, creează probleme în mediul privat, care se confruntă cu o contracţie a consumului. Totuşi, unele sectoare sunt şi mai afectate, iar asta ca urmare a schimbărilor din propriile domenii. Vinul este un astfel de exem­plu.

„Vinul trece printr-o perioadă dificilă as­tăzi. Din păcate, există o tendinţă la nivel mon­dial de scădere a consumului de alcool, implicit a celui de vin, odată cu schimbarea genera­ţiilor. La noi, mai cu seamă, problema este mai accentuată, având în vedere şi pu­te­rea de cumpărare în scădere a consu­matorului şi situaţia politică care ne afectează semnificativ“, spune Aurelia Vişinescu, proprietara cramei cu acelaşi nume, prezentă în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect al Ziarului Financiar şi al UniCredit Bank.

În acest context, crama a decis să amâne o investiţie pe care o avea programată. „Am renunţat, pentru prima dată în istoria noastră, la un proiect de investiţii. Voiam să facem o replantare pe 11 hectare, dar amânăm pentru următorii cinci ani“, adaugă antreprenoarea.

Primele semne ale schimbărilor comportamentului de consum în piaţa vinului au putut fi observate încă de după pandemie, eveniment care i-a determinat pe oameni să iasă - cel puţin temporar - mai puţin. Au urmat apoi campanii de reducere a consumului de alcool, care au fost promovate pe mai multe canale în ultimii ani.

Totuşi, scăderile se simt tot mai puternic, iar cele mai afectate sunt vinurile roşii.

„Roşul a scăzut semnificativ. Tot timpul au existat schimbări de tendinţe într-un fel sau altul, dar schimbările au fost uşoare de la un an la altul. A crescut consumul de vin roşu, de exemplu, în ultimii 20 de ani. De data aceasta, este o schimbare majoră, adică a scăzut consumul de vin roşu într-un an cu două cifre“, adaugă ea.

Crama Aurelia Vişinescu are un portofoliu format din 50% vinuri roşii, 15% rose şi 35% albe. La nivel global, antreprenoarea spune că se remarcă o scădere a vânzărilor la vinurile roşii, rose şi albe şi o creştere a spumantului. Piaţa locală, de regulă, urmează aceste tendinţe.

„E puţină presiune pe roşu. Lucrăm la schimbarea caietului de sarcini pentru Dealu Mare, astfel încât să ne permitem să obţinem vinuri albe din struguri roşii. Am făcut un experiement anul acesta, iar microvinificaţia şi rezultatele nu sunt deloc rele, deci mă tentează acest lucru“, mai spune ea.

Antreprenoarea adaugă că nu doar producătorii sunt afectaţi de scăderea consumului, ci şi operatorii HoReCa, în contextul în care o parte din consum s-a mutat din restaurante acasă.

„Consumăm mai mult acasă decât la restaurant. HoReCa are o problemă majoră. Totodată, consumăm şi mai ieftin. Este o presiune foarte mare pe producători de a face promoţii, dar promoţii agresive, care funcţionează. Este o soluţie de supravieţuire“, subliniază Aurelia Vişinescu.

Antreprenoarea este de părere că vor fi mari probleme în piaţă, mai ales în rândul micilor jucători, care dacă nu se vor repoziţiona eventual pe zona de agroturism, vor supravieţui cu greu. De asemenea, ea crede că micii jucători ar putea fi absorbiţi de cei mai mari.

Crama Aurelia Vişinescu administrează 82 de hectare cultivate cu viţă de vie, dintre care două treimi cultivate cu soiuri roşii, iar restul cu albe. Anual, crama produce între 500.000 şi 600.000 de sticle de vin. Pentru 2026, antreprenoarea se aşteaptă la o scădere a businesului, o continuare a trendului de anului trecut.

Crama este operată pe două entităţi Domeniile Săhăteni şi Domeniile Săhăteni Distribution cu afaceri cumulate de circa 11 milioane lei în 2025, în scădere faţă de anul anterior când veniturile companiilor au fost de peste 14 mil. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.